Cum s-au "faultat" bancile romanesti: cele care au avut lichiditate au preferat sa plaseze bani in strainatate

Limitarea activităţii de creditare de către băncile comerciale nu s-a produs din cauza scăderii gradului maxim de îndatorare, problema fiind de fapt sursele de finanţare, a spus vineri Nicolae Cinteză, director în BNR.rnrnEl a arătat că, pe fondul neîncrederii din piaţa românească, după aşa numitul “atac asupra monedei naţionale” din octombrie, când dobânzile au crescut şi până la 40% pe piaţa monetară, băncile care dispuneau de lichiditate au preferat să plaseze bani în străinătate decât să împrumute alte bănci locale.rnrn”Îngrijorarea bancherilor este alta, nu gradul maxim de îndatorare, aşa cum susţin. La creditele în lei, scăderea gradului maxim de îndatorare după noile norme de creditare a populaţiei nu depăşeşte 4 puncte procentuale, iar la euro, pentru clienţii cu venituri mari, nu depăşeşte 6 puncte procentuale. Nu gradul de îndatorare este problema, poţi să-l faci şi 100%, dar dacă n-ai surse (de finanţare n.r.), nu ai rezolvat nimic”, a declarat directorul Direcţiei de Supraveghere din cadrul Băncii Naţionale a României (BNR), Nicolae Cinteză, în cadrul seminarului EU-COFILE, desfăşurat la Sinaia.rnrnEl a precizat că, în momentul de faţă, există construcţii care nu se vând şi că există posibilitatea rezilierii unor contracte de credit, dacă dezvoltatorul nu reuşeşte să prezinte băncii măcar precontractele încheiate cu cumpărătorii.rnrnSursele atrase de băncile din România la 31 octombrie 2008 de la băncile mamă se ridicau la 22,5 miliarde euro, reprezentând aproape 90% din sursele de finanţare străine atrase de sistemul bancar românesc. Alte 2 miliarde euro reprezintă sume atrase de pe pieţele externe, 346,5 milioane euro sunt bani de la BERD, 9,9 milioane euro sunt de la BIRD (Banca Mondială), iar 123 milioane euro sunt de la BEI.rnrnLimitarea creditării ipotecare nu a fost cauzată de gradul de îndatorare, ci de modul de finanţare folosit de bănci rnrnCinteză a precizat că, din resursele atrase din străinătate de băncile din România, 41% sunt pe termen scurt, având scadenţe mai mici de un an, dar a adăugat că, până în prezent, băncile rostogoleau astfel de datorii.rnrnOficialul BNR a arătat că acest tip de finanţare era folosit până în prezent de bănci pentru acordarea de credite ipotecare, pentru care apelau ulterior la rostogolirea datoriei. rnrnAstfel, dificultăţile în acordarea de credite ipotecare în prezent nu ţin de gradul de îndatorare scăzut, aşa cum susţin bancherii, ci de metoda folosită de aceştia pentru a-şi atrage resurse, a mai spus Cinteză.rnrnCa maturitate, finanţările din străinătate ale sistemului bancar românesc sunt în proporţie de 48% cu scadenţa peste 2 ani, 21% cu scadenţa mai mică de o lună, 11% între 1 şi 2 ani, 9% cu scadenţă între 6 şi 12 luni, 6% cu scadenţa între 1 şi 3 luni şi 5% cu scadenţa între 3 şi 6 luni.rnrnÎn funcţie de valuta în care au fost acordate, finanţările de la băncile mamă erau formate la 31 octombrie în proporţie de 45% din resurse în euro, 34% în lei, 10% în dolari şi 11% în alte monede.rn