Consiliul Concurenței spune că are dovezi că băncile s-au înțeles pentru majorarea ROBOR

Consiliul Concurenței spune că are dovezi că băncile au vorbit între ele pentru a-și alinia cotațiile ROBOR la anumite niveluri, motiv pentru care au fost amendate și li s-a cerut modificarea mecanismului de stabilire a indicelui pieței interbancare, în vederea anulării transparenței acestuia.

Procedura de stabilire a ROBOR (fixing) are loc zilnic între orele 10,30 și 11, perioadă în care băncile și oricine este interesat poate vedea într-o aplicație cotațiile celor 10 bănci participante la mecanism. 

Un mecanism transparent, care stimulează concurența între bănci, spun atât băncile, cât și Banca Națională a României (BNR).

Dimpotrivă, susține Consiliul Concurenței, transparența în perioada de fixing afectează concurența, pentru că băncile își pot alinia cotațiile una în funcție de cealaltă, cu scopul creșterii ROBOR-ului luat în calcul la creditele în lei cu dobânzi variabile.

„Constatarea noastră fundamentală este existența unor concurenți care cotau un preț al banilor, ROBOR, luau la cunoștință în mod permanent și își adaptau conduita în funcție de cotațiile celorlalți participanți la procedura de fixing din perioada 10,30-11, procedură fermă, urmată de intervalul 11-11,15 (trading) când băncile pot efectua tranzacții la cotațiile ferme”, a spus vicepreședintele Consiliului Concurenței, Dan-Virgil Pascu, prezent la o conferință organizată de Juridice.ro la Facultatea de Drept a Universității București.

– Dar cum puteți demonstra că prin simpla vizionare a prețurilor concurenților, ca într-o piață liberă, băncile au tendința de a majora ROBOR? l-am întrebat pe vicepreședintele Consiliului Concurenței.

„Avem dovezi că bancherii au vorbit între ei, în perioada de fixing, pentru a-și alinia dobânzile la anumite niveluri, ceea ce este interzis atât de legea concurenței, cât și de normele BNR, care spun că aceste cotații trebuie să fie independente”, mi-a răspuns Pascu.

„Standardul de probă, adaugă el, este suficient pentru a constata o concertare, prin aceea că întreprinderi concurente au expus în mod public, în timpul cotațiilor, intențiile lor viitoare. În algoritmul de calcul al multor participanți la procedura de fixing, cotațiile celorlalți erau un parametru important după care ei își ajustau contribuția.”

Din acest motiv, a adăugat oficialul autorității de concurență, transparența mecanismului de fixing nu este benefică pentru concurență iar cotațiile nu trebuie dezvăluite decât după fixing, când începe tradingul (împrumuturile interbancare).

Pascu a precizat că nu este vorba un cartel în sensul propriu, ci de o coordonare, o practică concertată prin alinierea comportamentului, având ca efect fixarea prețurilor, conform legii concurenței:

„Nu ne aflăm în fața unui cartel clasic, a unei înțelegeri între întreprinderi, ci sub aceasta, în materia concertării, o acțiune comună care are loc pe baza unui schimb de informații cu caracter strategic, sensibil, care conform normelor concurenței nu au voie să fie schimbate între concurenți, mai cu seamă dacă se referă la conduite viitoare.”

Diferența dintre un cartel și o coordonare este că în primul caz companiile se înțeleg pentru stabilirea unui anumit nivel al prețului, în timp ce coordonarea reprezintă o aliniere la anumite niveluri de prețuri, fără a fi prestabilite, după cum a explicat șeful Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu.

Probe pentru corectitudinea procedurii ROBOR

Există însă și probe în sprijinul eficienței și corectitudinii ROBOR, după cum a explicat Alexandru Păunescu, directorul juridic al BNR. 

Primul argument este acela că ROBOR-ul nu a variat în afara coridorului de plus/minus un punct în jurul ratei dobânzii de politică monetară, setat de BNR. Consiliul Concurenței a admis, de altfel, că acea coordonare a avut efect de zecimi de punct procentual, adică sub 1%.

“Aceasta este proba că piața monetară interbancară funcționează”, a spus reprezentantul BNR.

În al doilea rând, regulile ROBOR interzic decuplarea acestuia de ROBID (dobânda pentru depozitele atrase), tocmai pentru prevenirea oricăror încercări ale băncilor de a cota mai sus ROBOR. Mai exact, diferența dintre ROBOR și ROBID nu poate fi mai mare de 0,35 puncte procentuale pentru depozitele la 3 luni și 0,4 puncte la depozitele la 6 și 12 luni.

În consecință, dacă o bancă majorează prea mult ROBOR-ul și implicit ROBID-ul, riscă să sufere pierderi din plata unei dobânzi prea mari la depozitele atrase (ROBID).

„Ar fi chiar ilogic, cel puțin din punct de vedere economic, ca o bancă să-și dorească să coteze mai sus ROBOR-ul, în condițiile în care și-ar îngreuna propria situație financiară, fiind obligată să majoreze și ROBID-ul”, a spus Păunescu.

Acesta este unul dintre motivele pentru care manipularea ROBOR ar fi imposibilă, declarase și Victor Andrei, directorul operațiunilor de piață din BNR.

Transparența ROBOR este sau nu legală?

Dan Virgil-Pascu, vicepreședintele Consiliului Concurenței, spune că nicăieri în normele BNR nu se arată că trebuie să existe transparență în perioada de fixing, respingând astfel justificarea băncilor că ele doar au respectat cadrul normativ al BNR.

Numai că Alexandru Păunescu, directorul juridic al BNR, a spus că transparența în procesul de stabilire a ROBOR este prevăzută în Norma BNR nr.4 din 1995 privind piața interbancară, care obligă băncile să afișeze cotațiile pentru ROBOR pe toată perioada unei zile, tocmai pentru a preveni creșterea indicelui:

„Instituțiile de credit participante pe piața monetară interbancară sunt obligate să afișeze permanent, prin sistemele de difuzare a informației (tip Reuters), nivelurile orientative ale ratelor dobânzilor.”

Alexandru Păunescu:

„Norma 4 din 95 vorbește de o transparență continuă pe piața monetară interbancară, vorbim de regulile de calcul ale ROBOR și ROBID. Există deci obligația pentru bănci de a cota pe tot parcursul zilei și de a face transparente aceste cotații. Vorbim de niște cotații indicative, deci nu ferme, pe perioada de dinainte de prefixing, din intervalul 10,30-11, când băncile cotează indicativ, nu ferm.

Ultima cotație făcută de fiecare dintre cele 10 bănci va fi cea care va fi luată în calcul la ora 11 pentru stabilirea ROBOR. Aceste ultime cotații se vor transforma în contații ferme, care vor trebui puse în practică în intervalul 11-11,15. Ceea ce înseamnă că la cotația fermă urmează să se împrumute băncile între ele. Aceasta este diferența fundamentală între o cotație indicativă și una fermă.

În concluzie, există reglementări ale BNR, Norma 4/95 care prevede transparența pe tot parcursul zilei a cotațiilor băncilor și vorbim de Regulile de stabilire ale ROBOR și ROBID.”

– Și atunci de ce spuneți că nicăieri în normele BNR nu se prevede transparența în perioada de fixing? l-am întrebat pe vicepreședintele Consiliului Concurenței.

El consideră că normele aplicabile perioadei de fixing a ROBOR sunt Regulile BNR din 2019 privind stabilirea ROBOR, în care nu se pomenește nimic de transparența afișării cotațiilor, ci, dimpotrivă, de o independență în procesul de stabilire a dobânzilor: „Participarea la procesul de fixing se va realiza într-o manieră independentă și onestă, pe baza informațiilor relevante.”

– Bine dar Norma BNR nr. 4 vorbește de o transparență permanentă, inclusiv în perioada de fixing. Aceasta nu este valabilă? Este o contradicție între normele BNR? l-am întrebat pe oficialul autorității de concurență.

El a explicat că, în această situație, potrivit normelor juridice, se aplică legislația specială, adică Regulile privind stabilirea ROBOR.

Băncile au încălcat și normele europene privind stabilirea indicilor pieței bancare (Benchmark Regulation – BMR), potrivit cărora este interzisă transparența cotațiilor, apreciază oficialul Consiliului Concurenței.

BNR nu are nicio vină

Dan Virgil-Pascu, vicepreședintele Consiliului Concurenței, spune că bancherii sunt singurii vinovați pentru această problemă a stabilirii ROBOR, BNR nefiind răspunzătoare pentru starea de fapt: “BNR nu a încurajat o astfel de conduită, se arată și în raportul pe care l-am semnat.”

Vicepreședintele Consiliului Concurenței a precizat că “BNR a trimis băncilor o notă, în 2022 sau 2023, în care li se cerea să comunice măsurile luate pentru a adapta politicile interne, astfel încât să se alinieze cu regulamentul BNR emis în urma manipulărilor de pe piețele de capital europene din anii 2005-2011, regulament care impune cotația independentă, deci neinfluențarea băncilor prin informații cu caracter sensibil, a cotației în procedura de fixing.”

Răspunsul primit de BNR de la bănci a fost că nu este nevoie de modificarea procedurilor, întrucât acestea respectă normele BNR și pe cele europene, spune Dan Virgil Pascu.

În procedurile interne ale băncilor, a adăugat el, este interzisă comunicarea cu alte bănci în timpul procesului de fixing.

“Prin urmare acolo este de fapt problema pe care o urmărim, nu că vedem cotațiile, ci dacă acele cotații au produs într-adevăr un element de încălcare a regulamentului”, declarase într-o altă conferință avocatul și profesorul universitar Traian Briciu.

Este mecanismul ROBOR benefic sau nu?

Dincolo de aspectul juridic al transparenței privind ROBOR, Alexandru Păunescu, directorul juridic al BNR a pus problema dacă acest mecanism este unul benefic și ce s-ar întâmpla dacă nu ar mai fi transparent.

El consideră că istoria de 31 de ani a procedurii de stabilire a ROBOR a dovedit că aceasta are efecte benefice pentru piața interbancară:

“E un paradox că transparența e transformată într-o slăbiciune și nu un atu, așa cum este de fapt și firesc. Vorbim de o transparență pe întreaga perioadă a zilei. Această modalitate de calcul a ROBOR și ROBID este una potrivită cu regulile europene și cu indicii de referință ai unei piețe monetare.

Pentru piața noastră, această transparență s-a dovedit cu adevărat un avantaj (asset), nu o slăbiciune (liability).

Modalitatea de calcul al indicelui a făcut obiectul de discuție cu mai multe autorități ale altor state: bănci de investiții, FMI, OCDE. A nu se înțelege că pun în discuție capacitatea autorității de concurență de a verifica în ce măsură se respectă dreptul concurenței de către participanții la panelul de fixing.

În calitate de reprezentant al BNR, vorbesc de modul în care este desenat indicele, de modul în care se ajunge la un rezultat pe care-l vedem publicat de BNR. Cel care se ocupă acum de calculul indicelui ROBOR este Lodon Stock Exchange Group (LSEG), fostul Thomson Reuters și Refinitiv. Reglementările internaționale permit existența unui administrator și a unui agent de calcul care nu trebuie să fie administratorul, de aceea avem LSEG. 

Chestiunea transparenței indicelui nu este obligația legală a LSEG, însă ține de responsabilitatea BNR, unei bănci centrale, ca felul în care desenează acest indice să respecte Benchmark Regulation din 2016, apărut în urma problemelor descoperite la modul de calcul al EURIBOR și LIBOR.”

Absența transparenței cotațiilor ROBOR, a spus Păunescu, ar putea avea efecte inverse, adică majorarea indicelui, opine împărtășită și de economistul-șef al BNR, Valentin Lazea.