Bogdan Chirițoiu, șeful Consiliului Concurenței, a argumentat amenda dată băncilor pentru manipularea ROBOR prin transparența cotațiilor în perioada de stabilire a ratelor de dobândă (fixing), dinaintea derulării tranzacțiilor interbancare (trading) la dobânzile stabilite în perioada fixingului.
Sunt două explicații furnizate de Chirițoiu în acest sens:
1. Băncile au interes să stabilească niveluri mai ridicate ale dobânzilor pentru că nu riscă nimic, dat fiind că la termenele de 3 sau 6 luni nu se fac tranzacții efectiv, deci doar se stabilesc niște dobânzi, fără să existe riscul ca banca să și plătească respectivele dobânzi;
2. Băncile pot manipula dobânzile în sus în perioada de fixing, pentru că văd dobânzile practicate de alte bănci, și astfel se aliniază la o tendință de creștere. Dacă nu ar vedea dobânzile altora, nu ar risca să le crească prea mult, pentru că riscă ulterior să le plătească, deși sunt puține tranzacții sau chiar deloc, cum precizam mai sus. Vezi explicațiile lui Chirițoiu, în acest articol.
Băncile nu au negat existența acestei transparențe. Dimpotrivă, au susținut că aceasta este legal reglementată, firească și benefică pentru procesul de stabilire a dobânzilor.
Norma BNR nr. 4 din 1995 privind funcționarea pieței monetare interbancare arată următoarele:
„Instituţiile de credit participante pe piaţa monetară interbancară sunt obligate să afişeze permanent, prin sisteme de difuzare a informaţiei (tip Reuters), nivelurile orientative ale ratelor dobânzilor.”
Pe de altă parte, regulile privind stabilirea ROBOR din 2019 arată că „participarea la procesul de Fixing se va realiza într-o manieră independentă și onestă, pe baza informațiilor relevante.”
Banca Națională a României (BNR) a venit joi, în cadrul unei conferințe organizată la Academia de Studii Economice (ASE), cu un contraargument la acuzațiile lui Chirițoiu.
Victor Andrei, directorul operațiunilor de piață din BNR, adică responsabilul de ROBOR, a declarat că ROBOR-ul nu poate fi crescut fără a fi majorat, în același timp, și ROBID-ul, dobânda pentru depozite atrase.
Regulile ROBOR prevăd că diferența dintre ROBOR și ROBID nu poate fi mai mare de 0,35 puncte procentuale pentru depozitele la 3 luni și 0,4 puncte la depozitele la 6 și 12 luni.
În consecință, dacă o bancă majorează prea mult ROBOR-ul și implicit ROBID-ul, riscă să sufere pierderi din plata unei dobânzi prea mari la depozitele atrase (ROBID).
Acesta este unul dintre motivele pentru care manipularea ROBOR ar fi imposibilă, a susținut oficialul BNR.
Diferența dintre ROBOR la 3 luni și ROBID la 3 luni este în prezent de 0,3 puncte procentuale, un ecart asemănător menținut de-a lungul anilor, după cum se poate vedea și din grafic (foto).
Nu există comentarii pentru această știre.
Federația Patronală a Serviciilor Financiare din România („Federația Patronală FinBan”) ia act de analiza publicată ieri de economistul Valentin Lazea în ”Curs de Guvernare”, analiză care explică, prin șase argumente economice foarte pertinente, de ce acuzațiile privind presupusa stabilire artificială a ROBOR pornesc de la premise greșite, conform unui comunicat, în care se adaugă: Demonstrația economică confirmă argumentele pe care sectorul bancar le-a formulat constant. În primul rând, faptul că la un anumit moment nu a avut loc o tranzacție la o anumită dobândă nu înseamnă că respectiva valoare nu era reală. Pur și simplu, în acel moment nu s-au întâlnit două părți dispuse să încheie o tranzacție în condițiile respective. În al doilea rând, nivelul ROBOR la trei luni nu poate fi comparat direct cu dobânzile aplicate pentru împrumuturi de o zi sau pentru... detalii
„Declarația lui Nicușor Dan care l-a indignat pe CTP: „Cum poți să spui așa ceva și să te pretinzi matematician?” titrează Hotnews. "Cristian Tudor Popescu l-a criticat pe președintele Nicușor... detalii
România a parcurs un drum sinuos, în ultimii aproape 20 de ani, care a dus la o evoluție paradoxală. Pe de-o parte am înregistrat creșteri record ale PIB per capita... detalii
"Decidenții de politici economice și liderii responsabili de stabilitatea macro-financiară țintesc să obțină și să mențină o combinație aproape ideală de dinamici aflate într-o interdependentă complexă, în care inflația redusă... detalii
În ce constă contraargumentul BNR la acuzația Consiliului Concurenței privind manipularea ROBOR
ROBOR și noua industrie a despăgubirilor: când indignarea ține loc de probă
ARB: Rezoluția abuzivă a Consiliului Concurenței reprezintă o problemă de securitate juridică, predictibilitate economică și de credibilitate a statului român
Scrisoare deschisă a sectorului financiar-bancar privind cazul ROBOR
Leonardo Badea, Prim-viceguvernator BNR: Dinamica datoriei publice în România și nevoia de consolidare fiscală
Efectul deciziei Consiliul Concurenței privind ROBOR: unii cred că ratele la credite au crescut din cauza băncilor
ARB, despre cazul ROBOR: asistăm din nou siderați la o decizie abuzivă și injustă
Consiliul Concurenței vrea să interzică băncilor calculul ROBOR și dobânzilor la titlurile de stat în actuala formă
Decizia Consiliului Concurenței în cazul ROBOR nu are nicio fundamentare, acuză Banca Transilvania
Șeful Băncii Transilvania contestă amenda Consiliului Concurenței privind ROBOR: am acționat corect și legal