BNR: Restantele la credite nu sunt alarmant de mari

Cresterea restantelor la credite este cauzatã de relaxarea conditiilor de creditare, pe fondul cresterii veniturilor si lungirii termenelor de rambursare, a declarat miercuri, la The Money Channel, directorul directiei stabilitate financiarã din cadrul BNR, Ion Drãgulin.rnrnOficialul Bãncii Nationale a României (BNR) a mentionat cã, dupã o perioadã de crestere acceleratã a creditãrii, se remarcã o înrãutãtire sensibilã, dar “naturalã” a parametrilor de rambursare. rnrn”Dupã mai multi ani, capacitatea de rambursare scade”, a spus Drãgulin, care a explicat cã acest lucru este un efect combinat al îndepãrtãrii de momentul debutului plãtilor si al cresterii termenelor de rambursare. rnrnDrãgulin a declarat cã în prezent aceste restante nu ridicã probleme deosebite, deoarece nivelul general al restantelor în raport cu îndatorarea totalã nu este mare, iar indicatorii de prudentialitate ai bãncilor sunt în continuare confortabili. rnrnTotusi, reprezentantul bãncii centrale a spus cã atentia trebuie sã fie sporitã pentru sistemul bancar si, de asemenea, pentru populatie, “deoarece atât îndatorarea în lei, dar mai ales riscul valutar asociat cu împrumuturile în valutã ridicã în perspectivã probleme mai mari si pentru cã aceste credite sunt pe termene tot mai lungi”. rnrnDirectorul directiei stabilitate din BNR a precizat cã un factor serios îl reprezintã si modul în care sunt garantate aceste credite. Drãgulin a mentionat cã, în ultimul timp, asistãm la reducerea implicãrii societãtilor de asigurare în garantarea creditelor, ceea ce face ca “expunerile si inclusiv restantele tind sã se reflecte direct în bilantul bãncilor”. rnrnÎn acest moment, populatia traverseazã o perioadã de încredere în veniturile viitoare, în creseterea economicã generalã si, implicit, în capacitatea de a rambursa aceste împrumuturi, a explicat Drãgulin. El a averitzat, însã, cã “existã o anumitã iluzie, o senzatie cã luatã ca si pondere în venitul disponibil, capacitatea de rambursare rãmâne onorabilã permanent în viziunea împrumutatilor”. rnrn”Populatia priveste mult mai atent cererea ei, dorinta de a se împrumuta si mai putin conditiile de împrumutare si, de aici, riscul care poate apãrea mai târziu în privinta capacitãtii de rambursare”, a arãtat Drãgulin. rnrnValoarea restantelor la împrumuturile în lei a ajuns la 703,6 milioane de lei în septembrie, în crestere cu 129% fatã de septembrie 2006. Restantele la împrumuturile în valutã au însumat 285,5 milioane de lei, cu 97% mai mult fatã de primele nouã luni ale anului trecut, potrivit datelor publicate de BNR, în buletinul lunar. rnrnDoar în luna septembrie, restantele la creditele în lei au crescut cu 18,83% comparativ cu luna august a acestui an, în timp ce la împrumuturile în valutã majorarea a fost de 5,93%. Cresterea a fost mai acceleratã decât avansul înregistrat în luna august fatã de iulie. rnrnValoarea restantelor, desi în crestere, se mentine însã redusã ca pondere în creditul neguvernamental, de 0,54% pentru lei si 0,22% pentru valutã. rnrnLa sfârsitul lunii septembrie, valoarea creditelor acordate de bãnci pupulatiei si firmelor – asa numitul credit neguvernamental – era de 129,06 miliarde lei (38,46 miliarde euro), în crestere cu 52,9% raportat la aceeasi lunã a anului trecut. rnrnPe primul loc, în topul restantierilor se situeazã locuitorii din Bucuresti, cu restante de 202,98 milioane de lei la creditele în monedã nationalã si de 134,76 milioane lei la împrumuturile în valutã. Capitala ocupã însã si primul loc în clasamentul realizat în functie de valoarea creditelor, cu împrumuturi de 15,64 miliarde lei în monedã nationalã si de 28,53 miliarde lei în valutã. rnrnPozitii de top în clasamentul restantierilor la creditele în lei ocupã si judetele Cluj, cu 31,49 milioane lei, Iasi, cu 31,41 milioane lei, si Brasov, cu 30,19 milioane.