Garanti Bank, una dintre cele mai dinamice bănci de pe piața locală, estimează că Banca Națională a României nu va majora rata dobânzii de politică monetară până la jumătatea lui 2017, potrivit raportului macroeconomic al băncii, aferent celui de-al doilea trimestru al acestui an, anunta banca intr-un comunicat, in care mai precizeaza urmatoarele:
Ca urmare a contextului internațional, Garanti Bank se așteaptă ca dobânzile la nivel de piață să rămână la un nivel scăzut în următoarele luni.
Consumul intern a contribuit la creșterea PIB-ului României în primul trimestru, economia locală avansând cu 4,3%. Potrivit raportului antemenționat, sectoarele care au determinat cu preponderență această creștere sunt comerțul și transporturile.
Serviciile private au susținut ritmul ascendent în primul trimestru, contribuind cu 0,9 puncte procentuale la creșterea totală a economiei.
Garanti Bank își menține estimarea de 3,7% privind creșterea PIB de anul acesta și preconizează o evoluție similară în 2017. Potrivit specialiștilor băncii, cererea externă încetinește, iar perspectivele sunt mai puțin optimiste, dat fiind cotextul internațional vulnerabil.
Deficitul bugetar a fost de 0,1% din PIB în primele cinci luni ale anului, comparativ cu un excedent de 0,9% în aceeași perioadă a anului trecut. Rezultatul bugetar negativ a fost generat de implementarea noilor reglementări fiscale (reducerea TVA) și de creșterile salariale în sectorul public.
Raportul macroeconomic arată faptul că există riscul ca deficitul bugetar să depășească nivelul de 3% în 2017, pe măsură ce vor fi adoptate noi măsuri în 2016, precum creșterea salariilor din sectorul public cu 5%, de la 1 august.
“Peisajul economic european trece prin schimbări importante. Cu toate acestea, economia României a reușit să mențină evoluția pozitivă și un deficit bugetar mai mic decât preconizat, dar și dinamismul unor sectoare precum IT-ul, comerțul și trasporturile”, a declarat Ufuk Tandoğan, CEO Garanti Bank România.
Parametrii macro de stabilitate ai României se mențin în limite normale, motiv pentru care calificativul “investment grade” al țării nu a fost afectat de turbulențele internaționale, cu precădere de Brexit. Legăturile directe ale României cu Marea Britanie nu sunt foarte puternice.
Exporturile către această țară reprezintă doar 4,4% din total, iar importurile, 2,5%. După volumul total de investiții străine în România, Marea Britanie este a zecea țară ca expunere pe piața locală. De asemenea, în sistemul bancar local nu există nicio instituție financiară britanică.
Importante sunt, însă, relațiile indirecte între România și Marea Britanie. Aceasta din urmă este a doua cea mai mare economie din Europa, iar schimbările structurale vor avea impact asupra PIB la nivelul Uniunii Europene, și implicit asupra PIB-ului României. Ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană va genera, cel mai probabil, schimbări monetare globale.
Fed nu va majora dobânda de politică monetară în SUA, în timp ce în zona euro și în Marea Britanie ratele de dobândă ar putea scădea scădea, iar politica monetară va fi în continuare relaxată, potrivit raportului macroeconomic citat.
Nu există comentarii pentru această știre.
Românii s-au situat pe locul 4 în UE la numărul de ore lucrate săptămânal, potrivit datelor certificate și publicate de Eurostat pentru anul 2024. Cu o durată de 38,8 ore,... detalii
Exporturile României au fost în aprilie 2026 de circa 8,2 miliarde euro (+4,3% față de aceeași lună a anului anterior), în timp ce importurile au însumat aproape 11,3 miliarde euro... detalii
Cifra de afaceri din comerțul cu amănuntul (fără autovehicule și motociclete) a scăzut în aprilie 2026 față de luna anterioară cu -1,4% pe seria brută -2,6% pe cea ajustată sezonier,... detalii
Pentru 2026, revizuim prognoza de creștere a PIB-ului la 0,20%, se arată într-o analiză realizată de Ioan Nistor, Economist Sef, Banca Transilvania: Investițiile ar trebui să rămână principalul stimulent al... detalii
Deficitul bugetar, doar -1,17% după prima treime a anului
Deficitul contului curent, cu 13% mai mic după primul trimestru al anului
Inflația anuală a urcat la 10,71% în aprilie 2026. Surprize pe categorii de produse
Prețurile industriale, în creștere semnificativă după scumpirea energiei
Modelul de creștere economică bazat pe consum și-a atins limitele și nu mai este sustenabil
Producția de cereale din 2025, în creștere cu peste 37%
Deficitul bugetar, redus la mai puțin de jumătate în T1 2026
Comerțul cu amănuntul, stabilizare la cota -6% după primele două luni din 2026
Deficitul comercial, redus cu o șesime în primele două luni ale anului
Inflația anuală a rămas sub pragul de 10% în martie 2026