Bancherii nu-si schimba abordarea fata de clienti dupa deznodamantul legilor privind darea in plata si conversia creditelor in CHF: “am aplicat si inainte impreviziunea, prin restructurarea creditelor”

Bancherii nu-si schimba abordarea fata de clienti, pentru a le face mai multe concesii, in special in cazul celor cu credite in franci elvetieni (CHF), dupa ce Curtea Constitutionala a modificat legea privind darea in plata, in vederea aplicarii principiului impreviziunii, si dupa ce a declarat neconstitutionala legea privind conversia creditelor in CHF la cursul istoric.

Ce a declarat Sergiu Oprescu, presedintele Asociatiei Romane a Bancilor (ARB), in cadrul unei conferinte de presa, intrebat, de Bancherul.ro, care va fi noua abordare a bancilor in relatia cu clientii dupa deznodamantul celor doua legi, a darii in plata si conversiei:

“Cred ca lucrurile vor continua in acelasi trend pe care bancile l-au aratat si pana acum, adica negociere directa intre banca si client. Pana la urma, din tot ce am vazut in privinta rezolutiilor Curtii Constitutionale, acestea fac trimitere la negocierea directa intre banca si client. Aici noi nu putem face decat sa solicitam un fel de accelerare pentru utilizarea tuturor instrumentelor si a intregii infrastructuri disponibile in prezent, inclusiv prin Centrul de Solutionare a Litigiilor, pentru a avea un raspuns cat mai repede pe doleantele clientilor. Dar, asa cum am spus de fiecare data, acest lucru depinde de relatia fiecarei banci cu propriii clienti, deci va varia de la o banca la alta. Eu cred ca au existat deja exercitii facute de anume banci, in special cele care au credite in CHF, de negociere a unor haircut-uri (discount-uri, respectiv reducerea datoriei). Cred ca o mare parte din creditele in CHF au fost deja convertite. Datele BNR din august 2016 arata ca 70% din cererile clientilor au fost onorate, au ajuns la o rezolutie. Cred ca acest lucru va continua, indiferent de rezolutia data de Curtea Constitutionala. Bancile vor continua aceasta politica de a ajunge la o intelegere cu clientii care sunt intr-o vadita dificultate financiara.”

Bancherii nu sunt dispusi la concesii, in ciuda faptului ca in motivarea deciziei privind legea darii in plata, Curtea Constitutionala spune ca in cazul impreviziunii este nevoie de adaptarea contractului de credit la noua realitate, pe baza principiului echitatii, adica “exacta compensatie”. (vezi aici detalii)

Ceea ce inseamna ca bancile ar trebui sa imparta cu clientii in mod egal povara unui element de impreviziune, cum este cresterea cursului CHF/RON, ceea ce nu au facut pana acum, cu cateva exceptii, precum Banca Transilvania, OTP Bank iar recent Raiffeisen. Dupa cum am vazut, recenta oferta a Raiffeisen Bank de conversie in lei a creditelor in CHF cu un discount de 25% ar putea fi considerata un exemplu de impartire corecta a poverii cu clientii.

Firesc si intelept ar fi, asadar, ca bancherii sa faca macar acum, dupa doi ani de scandaluri, o concesie si sa admita ca trebuie sa imparta cu clientii povara crizei, conform prevederilor Curtii Constitutionale, ceea ce nu au facut inainte.

Bancherii nu admit insa ca au gresit ceva in relatia de pana acum cu clientii. Ei spun ca si inainte de legea darii in plata au aplicat impreviziunea, chiar daca atunci nu se numea asa, oferind clientilor solutii de restructurare a creditelor.

“Chiar daca nu au numit-o impreviziune, dupa cum a fost descrisa de Curtea Constitutionala, ea a fost avuta in vedere si a stat partial la baza restructurarilor pe care bancile le-au facut exact in ideea de a veni in sprijinul clientilor si de a-i ajuta sa depaseasca aceste momente pe care nici clientii si nici bancile nu le-au avut in vedere in momentul acordarii creditelor. Asadar impreviziunea este avuta in vedere, cu sau fara decizia Curtii, pentru ca pana la urma toate bancile au interesul de a-si sustine clientii, nicio banca nu se opune gasirii de solutii”, a spus Mirela Bordea, vicepresedintele Credit Europe Bank, una dintre bancile cu credite in CHF care nu a facut nicio oferta clientilor in vederea conversiei acestora in lei, prin impartirea poverei cursului.

Florin Danescu, presedintele executiv al ARB, a precizat, la randul sau:

“Poate ca nu s-a inteles intotdeauna pe cat ar fi trebuit ce fac si cum fac bancile. Nivelul de restructurare al creditelor la nivelul populatiei este de 4,7% din volumul total al creditelor, o cifra care se ridica cu mult deasupra numarului de dari in plata, 6.400 conform BNR. Asta arata ca in relatia dintre banca si client se reflecta cu adevarat problemele si ca acolo este locul unde trebuie rezolvate”.

Numai ca, dupa cum se stie, restructurarea unui credit se face in mod uzual atunci cand un client are o problema ce poate fi prevazuta, precum pierderea locului de munca sau scaderea salariului, si altceva inseamna impreviziunea, adica un eveniment exceptional putin previzibil, precum o criza financiara sau o devalorizare a cursului valutar.

La intrebarea daca bancile si clientii vor reusi sa-si rezolve problema prin negocieri individuale sau tot in justitie se vor finaliza, Gabriela Folcut, directorul de comunicare al ARB, a raspuns:

“Recomandarea noastra este ca in prima faza sa incerce sa negocieze amiabil cu banca si in pasul doi sa se adreseze CSALB, entitate special creata in acest sens sa solutioneze diferendele prin conciliere intre client si banca. Evident ca acel client are dreptul sa se adreseze si instantei, dar recomandara noastra este sa urmeze acesti pasi. Trebuie sa mentionez ca accesul clientului la CSALB este gratuita.”

Clientii bancilor, a adaugat ea, vor putea apela in acest an si la legea insolventei personale, care ar urma sa intre in vigoare din luna iulie, care le va permite sa-si achite datoriile pastrandu-si locuinta, fara sa o dea bancii.