Avea 8 credite și rate de 80% din salariu, dar un IFN i-a aprobat încă un împrumut

„Am grad de îndatorare foare mare și IFN-ul A Credit mi-a dat 3000 de lei și îmi cere 1710 lei înapoi, dobânda 900 și restul penalități.
Menționez că am împrumutat să nu ajung la Biroul de Credit. Am 7 IFN și 2 bănci și m-am blocat, tot am ajuns la Birou de Credit, am încercat să fac refinanțare dar nu mi-a dat nimeni. Ce să fac?”, întreabă o cititoare, la Reclamațiibănci.ro.

Supraîndatorarea cu credite obținute online, în câteva minute, de la IFN-uri, este una dintre cele mai frecvente plângeri primite din partea cititorilor.

Datoria nu trebuie plătită cu altă datorie

Deși pare greu de crezut, datoriile sunt un drog care creează dependență, iar odată intrat în acest cerc vicios, nu te mai poți opri decât atunci când te blochezi, pentru că nu mai ai cu ce să plătești ratele.

„M-am împrumutat să plătesc restanțele la alte credite, să nu ajung în Biroul de Credit sau să fiu executat silit”, este scuza celor care ajung supraîndatorați.

Lecția pe care trebuie să o învețe este următoarea: soluția pentru plata datoriilor nu este să faci alte datorii, ci să găsești o soluție de achitare a restanțelor.

Iar soluțiile nu doar că există, dar sunt și impuse de lege pentru bănci și IFN-uri, prin OUG 50/2010 privind contractele de credit.

Când cineva are dificultăți financiare și nu-și poate plăti ratele, băncile și IFN-urile sunt obligate să-l ajute cu amânarea sau scăderea ratelor ori cu o refinanțare cu o dobândă mai mică, firește. Vezi detalii, în acest articol:

Ce-mi poate face banca, daca nu mai pot plati rata la credit?

Dacă vă puneți întrebarea, așa cum fac mulți chiar dintre cei ajunși supraîndatorați, ca în cazul de față, de ce IFN-urile îți dau credite, dacă ești deja înglodat în datorii, răspunsul e simplu: din cauza sistemului. E vorba, în cele mai multe cazuri, de sistemul automat, robotizat, cu inteligență artificială, că tot e la modă, ai cărui algoritmi sunt programați în primul rând pentru profit, pentru vânzări.

Dumnezeu știe pe ce loc se află protecția consumatorului, adică prevenirea supraîndatorării. Și asta în ciuda faptului că există un regulament al Băncii Naționale a României (BNR) care impune băncilor și IFN-urilor să nu aprobe credite unei persoane care are deja rate în valoare de 40% din salariu, acesta fiind gradul de îndatorare.

Doar că, la fel ca orice lege, și acest regulament are excepțiile lui, de care IFN-urile profită pentru a-și spori cifra de afaceri. Vezi detalii, în acest articol:

Supraindatorarea la IFN-uri: „am rate de 3500 de lei si o pensie de 1800 de lei. Ce pot sa fac?”

Problema este că, la fel ca orice lege, aceasta nu e bună decât dacă se aplică. 

– Cum respectă IFN-urile gradul de îndatorare impus de BNR?

– Câte cazuri de persoane supraîndatorate avem?

Întrebări la care încă nu avem răspuns.

Supraîndatorarea și-a găsit loc și într-un proiect de lege al Ministerului Economiei, prin ANPC, care urmează să înlocuiască, din toamnă, legea contractelor de credit de consum (OUG 50/2010).

Este vorba de implementarea națională a unei directive europene. Așa încât Guvernul vrea să combată supraîndatorarea prin măsuri birocratice specifice europenilor, nu cu ceva concret. Vezi detalii, în acest articol:

Supraîndatorarea nu se combate cu birocrație europeană