Deficit bugetar la 11 luni mai mic decât în urmă cu un an: -6,4% din PIB

Deficitul bugetului general consolidat pe primele 11 luni din 2025 a fost de 121,8 miliarde lei (-6,4% din PIB-ul estimat la 1.902 miliarde lei), potrivit datelor operative publicate de Ministerul Finanțelor.

Este un rezultat semnificativ mai bun în termeni procentuali decât în aceeași perioadă a anului anterior (-125,7 miliarde lei pe primele nouă luni din 2024 și -7,15% din PIB) și creează premizele pentru încadrarea lejeră în obiectivul de -8,4% din PIB pe final de an.

În pofida creșterii economice modeste pe primele trei trimestre din 2025  (+0,8% brut) și a rezultatelor relativ slabe din industrie, veniturile totale au fost cu 13% mai mari în termeni nominali decât în aceeași perioadă din 2024 (+68 miliarde lei). Pe fondul unei inflații anuale care a urcat în ultimele patru luni până aproape de 10%, acest avans s-a tradus într-o creștere de 1,3 puncte procentuale raportat la PIB previzionat (de la 29,8%, la 31,1%). 

Deși salariile din sectorul bugetar și pensiile au fost înghețate, s-a consemnat și o creștere de circa 64 miliarde lei a cheltuielilor publice (atenție la efectul de bază !), soldată cu o creștere a ponderii în PIB estimat curent (+0,6 pp), de la 36,9% până la 37,5%. Simplificat, în primele 11 luni ale anului statul a cheltuit ÎN PLUS, ceva mai mult de 20 lei la fiecare 100 de lei încasați.

Un deficit important a fost înregistrate la bugetul asigurărilor sociale (-3,6 miliarde lei, deși subvenționat cu 34,7 miliarde lei de la bugetul de stat. Ceea ce arată un nivel de taxare la CAS mult sub necesități și afectează substanțial principiul des invocat al contributivității.

Totodată, România a consemnat un minus de 1,2 miliarde lei la Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate.

În contextul unui transfer semnificativ pentru plata pensiilor, bugetul de stat a înregistrat un deficit situat peste cel al bugetului general consolidat. Rezultatul per total NU a mai fost îmbunătățit de bugetele locale (-2,5 miliarde lei) ci de excedentele instituțiilor publice autofinanțate (aproape patru miliarde lei) și șomaj (+0,55 miliarde lei).

De remarcat creșterea veniturilor din impozitul pe salarii și venit (+19,4% și circa 8,7 miliarde lei în plus). Avansul a fost mult mai redus în cazul contribuțiilor de asigurări (+10,1%, sub nivelul general al creșterii veniturilor bugetare și doar +17,5 miliarde lei), în condițiile unui transfer efectiv către pilonul II majorat de la 13,2 miliarde lei până la 16,7 miliarde lei.

Pierderea de viteză a creșterii cifrei de afaceri din comerț (redusă la doar +1,5% la 10 luni), majorarea TVA de la 1 august a condus la încasări mai mari cu 11,1% în termeni nominali (+12 miliarde lei), chiar și în contextul unui volum de restituiri majorat față de aceeași perioadă a anului anterior (+7,3%, de la 28,5 miliarde lei la 30,6 miliarde lei). 

Sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăților efectuate și prefinanțări au totalizat 31,6 miliarde lei, în creștere cu 54,2% față de primele 11 luni din 2024 (+11,1 miliarde lei).

Sumele aferente asistenței financiare nerambursabile din PNRR s-au majorat cu circa 113%, adică aproape 7 miliarde lei mai mult decât în aceeași perioadă a anului trecut. Peste trei sferturi din reducerea deficitului bugetar au provenit din creșterea absorbției banilor europeni.

Sumelor plătite pentru dobânzi, mai mari cu 38%

Avansul cheltuielilor (+9,9%) s-a situat sub cel al veniturilor. A doua cea mai importantă creștere s-a consemnat la plata dobânzilor (48 miliarde lei, adică +38% sau cam 13,5 miliarde lei în plus). Un spor important s-a consemnat și pe segmentul cheltuielilor de personal (+6 miliarde lei sau +4,1%, valoare care ajunsă semnificativ sub creșterea prețurilor). 

Asistența socială a consemnat o creștere peste media generală (+11,7%, adică +24 miliarde lei), urmare a majorării importante a pensiilor în septembrie 2024, chiar și fără indexarea de început de an. În schimb, avansul la bunuri și servicii s-a păstrat la un nivel modic (+4,7%, respectiv sub patru miliarde lei nominal). 

De reținut creșterea considerabilă a fondurilor reprezentând asistență financiară nerambursabilă provenite din surse europene, unde diminuarea de -21,1% (-3,4 miliarde lei) a celor aferente cadrului financiar 2014 – 2020 a fost compensată de avansul cu 112,5% (+8,7 miliarde lei) pe perioada bugetară curentă.

Pe fondul necesității de ajustare bugetară, cheltuielile de capital au scăzut cu -6,1% în termeni nominali, de la 54,4 miliarde lei la 51,1 miliarde lei. Totodată, semnal de avarie, subvențiile au scăzut puternic față de nivelul din aceeași perioadă a anului trecut (-5 miliarde lei, adică -31,7% în termeni nominali).