România a trecut pe a doua poziție în UE la inflația anuală 

România a trecut în ianuarie 2025 pe a doua poziție în UE în ce privește inflația anuală, conform datelor publicate de Eurostat.

După o scădere cu 0,2 puncte procentuale față de finele anului trecut, avansul prețurilor (5,3% după metodologia europeană) ne-a poziționat sub Ungaria (în creștere semnificativă, de la 4,8% la 5,7%) dar peste Croația (5,0%), Belgia (în staționare la 4,4%), Polonia (4,3%) și Slovacia (4,2%).

Pentru referință, menționăm că, pe ansamblul UE, inflația anuală a fost în ianuarie 2025 de 2,8%, în creștere marginală față de 2,7% anterior și după ce consemnase în septembrie 2024 cea mai mică valoare din ultimii ani (2,1%). Zona Euro a înregistrat o evoluție similară (2,5%, după 2,4% anterior și 1,7% la finele trimestrului al treilea de anul trecut).

Pe Zona Euro, cea mai mare contribuție la inflația anuală a venit pe segmentul de servicii (+1,77 puncte procentuale), urmat la mare distanță de mâncare, alcool și tutun (+0,45 pp) și bunuri industriale (doar +0,12 pp, ceea ce ar trebui să ne dea de gândit), în timp ce influența energiei a revenit în domeniul pozitiv (+0,18 pp, de la -0,60 pp), ceea ce explică în bună parte evoluția indicelui general. 

În 15 state (printre care și România) indicele anual al prețurilor a crescut în luna ianuarie 2025 iar în 12 state a scăzut. Cele mai mari scumpiri la începutul anului curent s-au înregistrat în Bulgaria și Slovacia (+1,8%), urmate de Lituania (+1,6%), Ungaria (+1,5%) și Cehia (+1,4%), toate aceste creșteri fiind semnificativ peste situația de la noi.  

La polul opus, au avut loc ieftiniri importante în Cipru (-1,4%), Italia, Belgia (ambele cu -0,8%), Olanda, Irlanda, Grecia (cu câte -0,7%) și Portugalia (-0,6%). În marile economii, precum Germania și Franța, scăderea a fost mai moderată (-0,2%) iar în Spania a rămas marginală (-0,1%).  

În context, ar trebui să luăm aminte că trendul de creștere sistematică a inflației la nivel european a fost continuat iar variațiile semnificative nu sunt excluse. Efectul de bază a jucat un rol major (vezi cazul Ungariei, care a urcat în ultimele patru luni de la 3% la 5,7% sau al Bulgariei, de la 1,5% la 3,8% în același interval de timp). 

De reținut și evoluția din Polonia (economia cea mai apropiată ca structură de a noastră), care a ajuns la 4,3% (cu variații relativ mici a ținut aproape de pragul de 4% în ultimele șase luni), după o creștere de 0,8% în prima lună a anului curent, de puțin sub cea consemnată la noi (care ne vom confrunta cu o situație similară dar pe la 5% în prima jumătate a anului curent).

Una peste alta, per total UE, tendința generală a fost de stabilizare sub nivelul de 3%, dată de cele mai mari două economii ale Zonei Euro (Germania a păstrat 2,8% la fel ca în decembrie 2024 iar Franța s-a menținut la 1,8%), în timp ce Italia a urcat la 1,7% după ce înregistrase în septembrie 2024 un nivel de doar 0,7%.