Inflația anuală a scăzut în august 2024 până la 5,1%, potrivit datelor publicate de INS.
În a opta lună a anului, prețurile au avansat per total cu 0,23%, în principal sub efectul creșterii prețurilor la combustibili și la tutun, după majorarea accizelor.
În această evoluție a contat și efectul de bază (avansul prețurilor în august 2023 fusese de numai +0,54%).
Totodată, inflaţia MEDIE anuală a coborât la 6,5%, de la 6,8% anterior, iar creșterea prețurilor de la începutul anului în curs a ajuns la 3,43%. Valoarea de referință pentru politica monetară, indicatorul CORE 2 ajustat, a fost de +0,35%, marginal peste valoarea din luna precedentă, ceea ce confirmă o stabilizare a situației.
Pe metodologia europeană, inflația înregistrată de România în august 2024 a fost de 0,28%, ceva nai ridicată față de cea pe model național iar rata anuală a inflației a fost de 5,3%, cu 0,2 puncte procentuale peste cea autohtonă (media pe ultimele 12 luni a ajuns la 6,7%). Acestea sunt datele în termeni comparabili pe plan inteațional și care vor fi prezentate de Eurostat.
Prețurile produselor alimentare au crescut într-un ritm aproximativ dublu (+0,45%) față de cel general. Creșterile de la unele produse, precum citrice și alte fructe meridionale (+3,69%, dar numai +2,87% față de august 2023), legume și conserve de legume (+2,74%), zahăr (+1,61%) sau cartofi (+1,59%) au fost parțial contracarate de ieftinirile la fructe proaspete (-6,45%).
[1]
Cea mai mare contribuție la scăderea inflației a adus-o ieftinirea combustibililor (-1,11%), cu efect de circa o treime mai puțin la inflația per total. Indicele produselor nealimentare a fost marginal negativ (-0,03%), în pofida unor creșteri de +0,85% la energia electrică (deși -0,04% comparativ cu august 2023), mașini de spălat (+0,48%) și autoturisme (+0,38%).
Pe segmentul de servicii, indicele s-a situat +0,51%, cu cele mai semnicative creșteri la igienă și cosmetică (+1,00%) și la îngrijire medicală (+0,87%). Transportul aerian s-a scumpit cu 8,02% față de luna anterioară și +22,48% în ultimele 12 luni dar are o pondere foarte redusă. De reținut scăderea atipică înregistrată în luna august 2024 la apă, canal, salubritate (-0,06%).
Indicatorul CORE 2 ajustat, important pentru politica monetară, a crescut marginal la +0,35%, după ce atinsese în iunie cea mai mică valoare de la începutul anului (+0,27%), în apropierea nivelului de 0,32% consemnat în luna mai. În contextul evoluțiilor regionale, datele confirmă reducerea prudentă a dobânzii de politică monetară pentru a ajuta creșterea economică.
[2]
Situația rămâne delicată, pe fondul recalculării pensiilor și a menținerii unui ritm relativ ridicat al majorărilor salariale, deși productivitatea muncii a fost în scădere de la începutul anului.
Creșterea puterii de cumpărare a angajaților a ajuns în luna iulie la 8,9% iar cea a pensionarilor a fost de 8,7% în august, niveluri cu mult peste realizările din economie.
Traiectoria estimată de scădere a inflației a fost poziționată mai jos pe termen scurt (4% în loc de 4,9% la finalul lui 2024) și ar urma să aibă o revenire în primăvara anului 2025, pentru a reintra în coridorul-țintă vizat oficial după mijlocul anului viitor. Totuși, în absența unei scăderi a IPC pe luna septembrie (simultan cu majorarea pensiilor), valoarea pentru finalul T3 nu va fi atinsă, chiar și cu beneficiul efectului de bază favorabil (+0,79% în septembrie 2023).
[2]
Efectul de bază va rămâne favorabil doar în octombrie 2023, în timp ce va fi greu de înlocuit valorile din noiembrie și decembrie cu unele mai reduse. De-abia în intervalul ianuarie – martie 2025 s-ar putea reintra pe o traiectorie de scădere (sub rezerva unor indexări rezonabile ale veniturilor), ceea ce explică în bună parte estimarea inflației anuale în T1 2025 sub pragul de 3%.
Prognoza oficială arată că va urma, pe parcursul anului viitor, o stabilizare în partea superioară a intervalului țintă de 2,5%+/-1%. Cu toate acestea, persistă mai multe incertitudini, cea mai importantă pentru coșul de consum fiind modalitatea de retragere a subvenției la tarifarea curentului electric, cu pondere relativ ridicată în coșul de consum (4,69%) și unde scumpirea se anunță a fi de ordinul zecilor de procente.
Nu există comentarii pentru această știre.
Bugetul general consolidat a consemnat un deficit de circa 36 miliarde lei după primele cinci luni ale anului curent (-1,75% din PIB-ul estimat la 2.056 miliarde lei), potrivit datelor operative... detalii
Românii s-au situat pe locul 4 în UE la numărul de ore lucrate săptămânal, potrivit datelor certificate și publicate de Eurostat pentru anul 2024. Cu o durată de 38,8 ore,... detalii
Exporturile României au fost în aprilie 2026 de circa 8,2 miliarde euro (+4,3% față de aceeași lună a anului anterior), în timp ce importurile au însumat aproape 11,3 miliarde euro... detalii
Cifra de afaceri din comerțul cu amănuntul (fără autovehicule și motociclete) a scăzut în aprilie 2026 față de luna anterioară cu -1,4% pe seria brută -2,6% pe cea ajustată sezonier,... detalii
PIB-ul României va crește cu 0,2% în 2026, prognozează economistul Banca Transilvania
Deficitul bugetar, doar -1,17% după prima treime a anului
Deficitul contului curent, cu 13% mai mic după primul trimestru al anului
Inflația anuală a urcat la 10,71% în aprilie 2026. Surprize pe categorii de produse
Prețurile industriale, în creștere semnificativă după scumpirea energiei
Modelul de creștere economică bazat pe consum și-a atins limitele și nu mai este sustenabil
Producția de cereale din 2025, în creștere cu peste 37%
Deficitul bugetar, redus la mai puțin de jumătate în T1 2026
Comerțul cu amănuntul, stabilizare la cota -6% după primele două luni din 2026
Deficitul comercial, redus cu o șesime în primele două luni ale anului