România s-a situat în al doilea semestru din 2021 pe locul 20 la curent electric și pe locul 21 la gazele naturale din cele 27 de state membre ale UE, în ceea ce privește prețurile exprimate în euro/kWh.
Dacă la energia electrică, raportul față de media europeană a fost de 77% (0,1167 €/kWh față de 0,1515 €/kWh), la gaze naturale s-a consemnat un nivel de 73% (0,0399 €/kWh, comparativ cu 0,0546 €/kWh).
[1]
În context regional, ne-am situat între Slovacia și Polonia la electricitate și între Cehia și Polonia la gaze naturale, cu observația că ne-am poziționat semnificativ peste Bulgaria în primul caz și mult sub aceasta din urmă în cel de al doilea (vecinii de la sud de Dunăre au ajuns peste Austria și Germania la costul gazelor naturale).
Pe ultimul loc la ambele capitole s-a regăsit Ungaria, unde plafonarea prin mijloace administrative s-a făcut la niveluri relativ scăzute.
[2]
Dacă se face trimitere la evoluția față de același semestru al anului precedent, România urcă în prima treime a scumpirilor în cadrul UE (pe locul 9 la energia electrică, peste țări precum Bulgaria sau Polonia și pe locul 8 la gazele naturale, unde Bulgaria s-a situat pe primul loc dar Polonia a păstrat o poziție mai moderată).
[3]
De reținut, Ungaria și Slovacia au fost singurele state UE în care prețul electricității a scăzut în S2 2021 (a rămas cvasiconstant și în Cehia, Slovacia sau Croația) în timp ce gazele naturale s-au ieftinit în Ungaria, Cehia, Slovacia și, surprinzător, Portugalia. Ungaria s-a regăsit pe ultimul loc la ambele capitole după plafonarea prin mijloace administrative la niveluri relativ scăzute.
Nu există comentarii pentru această știre.
Contul curent al balanței de plăți a înregistrat pe primele patru luni din 2025 un deficit de 10.103 milioane euro, cu 61% mai mare față de aceeași perioadă din anul anterior, potrivit datelor publicate de BNR. Rezultatul echivalează cu circa 2,7% din PIB estimat curent, în contextul în care avem oprognoză oficială de -8% din PIB pe întregul an, anunțată de Comisia Națională de specialitate. Deficitul s-a mărit considerabil pe segmentul de bunuri. Totodată, spre deosebire de evoluțiile din primul trimestru al acestui an, s-a majorat excedentul pe partea de servicii. Soldul general a fost înrăutățit de creșterea minusului pe segmentul de venituri primare și de trecerea de plus pe minus a soldului pozitiv la venituri secundare. Pe segmentul combinat de bunuri şi servicii s-a consemnat o majorare cu 43% a deficituluiextern (de la -5.008... detalii
Cifra de afaceri din comerțul cu amănuntul (fără autovehicule și motociclete) a crescut în aprilie 2025 cu 1,7% față de luna anterioară pe seria brută însă numai +0,4% după ajustarea... detalii
Indicele preţurilor producţiei industriale (IPPI) a consemnat o scădere de -1,43% în aprilie 2025 față de luna anterioară, potrivit datelor comunicate de INS. După ce a ieșit în februarie din... detalii
Comisia Națională de Strategie și Prognoză a ajustat în prognoza de primăvară 2025 (cea de iarnă a fost „uitată”) proiecțiile pentru PIB și salariul real în raport cu datele anterioare.... detalii