România s-a situat în S1 2021 pe podium în topul scumpirilor față de aceeași perioadă a anului anterior, potrivit graficului prezentat de Eurostat.
Grafic în care se pot observa și cele 10 state în care curentul electric s-a ieftinit, precum și cele doar 5 state în care s-a scumpit cu mai mult de cinci procente.
Cu toate acestea, prețul curentului electric la consumatorii casnici a poziționat România pe locul 19 din cele 27 de state membre UE. La un cost de 0,1536 euro/kWh, imediat deasupra noastră au fost Slovacia (0,1668 euro/kWh), Slovenia (0,1662 euro/kWh) și Polonia (0,1548 euro/kWh) iar după noi cele trei țări baltice și Croația, cele mai mici tarife fiind consemnate în Bulgaria (0,1024 euro/kWh) și Ungaria (0,1003 euro/kWh).
Cele mai ridicate prețuri au fost înregistrate în Germania (0,3193 euro/kWh), Danemarca (0,2900 euro/kWh), Belgia (0,2702 euro/kWh) și Irlanda (0,2555 euro/kWh). Media la nivelul UE s-a situat la 0,2192 euro/kWh.
[1]
Seria statistică pentru ultimii cinci relevă o creștere semnificativă a prețului la electricitatea livrată consumatorilor casnici din România, respectiv +28,2% între S1 2017 și S1 2021, aproape jumătate din această creștere fiind consemnată față de situația antepandemie (+13,1% între S1 2019 și S1 2021).
[2]
Pentru referință, menționăm că, pe media UE, avansul tarifelor la electricitate a fost de doar 5% între S1 2017 și S1 2021 și cvasistabilă (+ 0,1%) între S1 2019 și S1 2021. Au existat chiar și țări, precum Ungaria, care au redus semnificativ prețul în pandemie (diminuare de 10,4% în ultimii doi ani) pentru a ajuta populația să traverseze perioada mai dificilă.
La gaze naturale livrate consumatorilor casnici, țara noastră s-a situat pe locul 24 din cele 27 de state membre cu 0,0317 euro/kWh, după Croația (0,0374 euro/kWh) și Bulgaria (0,0368 euro/kWh) dar peste Ungaria (0,0307 euro/kWh), Letonia (0,0297 euro/kWh) și Lituania (0,0279 euro/kWh). Cele mai mari prețuri s-au înregistrat în Olanda (0,0961 euro/kWh), Danemarca (0,0895 euro/kWh) și Portugalia (0,0762 euro/kWh) iar media UE s-a situat la 0,0639 euro/kWh.
[3]
Spre deosebire de electricitate, la gazele naturale s-a înregistrat în România o scădere a prețului practicat pentru consumatorii casnici între S1 2019 și S1 2021 (-8,6%, de la 0,0347 euro/kWh la 0,0317 euro/kWh), nivelul fiind doar cu 4,6% mai mare decât în S1 2017. Adică mult mai aproape de evoluțiile de ansamblu din UE27 (majorare de +3,9% în același interval de timp).
[4]
Nu există comentarii pentru această știre.
Pe 1 iulie 2026 expiră perioada tranzitorie prevăzută de Regulamentul (UE) 2023/1114 (MiCA), termen după care furnizorii de servicii de criptoactive care nu dețin autorizație MiCA nu mai pot deservi clienți din Uniunea Europeană, conform unui comunicat al Hategan Attorneys, în care se adaugă: Măsura îi afectează direct pe cei aproximativ 600.000 de investitori români în criptomonede, în condițiile în care numărul investitorilor români în criptomonede reprezinta, la 31 martie 2026, aproape dublul numărului total de investitori la BVB, conform datelor Asociației Administratorilor de Fonduri (AAF) și a Fondului de Compensare a Investitorilor (FCI). Practic, mai mulți români investesc în cripto decât pe piața bursieră tradițională locală. „Privind contextul legal local, Ordonanța de Urgență 10/2025 care a intrat în vigoare din 13 martie 2025, a transpus MiCA în legislația română și a stabilit Autoritatea de... detalii
Ministerul Finanțelor a publicat Raportul privind execuția bugetarã aferentã primului trimestru al anului 2026, document care evidențiazã o traiectorie solidã de consolidare fiscalã, conform unui comunicat de presă, în care se mai precizează: În primele trei luni ale anului, bugetul general consolidat a înregistrat un deficit de 21,09 miliarde lei, echivalentul a 1,03% din PIB, situându-se cu 6,27 miliarde lei sub nivelul prognozat pentru aceastã perioadã. Comparativ cu intervalul similar al anului trecut, deficitul s-a redus cu 22,56 miliarde lei, marcând o scãdere de 1,25 puncte procentuale în PIB fațã de nivelul de 2,28% înregistrat în primul trimestru din 2025. „Rezultatele primului trimestru confirmã faptul cã direcția de consolidare fiscalã pe care ne-am asumat-o prin reformele recente este cea corectã, reușind sã reducem deficitul bugetar la jumãtate fațã de perioada similarã a anului trecut. Am prioritizat... detalii
Ministerul Finanțelor a pus în dezbatere publicã proiectul de act normativ pentru aprobarea unei scheme de ajutor de stat în valoare totalã de 5,313 miliarde lei, aproximativ 1,05 miliard euro, mecanism ce operaționalizeazã pachetul de mãsuri de relansare economicã adoptat prin Ordonanța de Urgențã nr. 8/2026, conform unui comunicat de presă, în care se adaugă: Inițiativa vizeazã direct consolidarea industriei prelucrãtoare prin finanțarea investițiilor în sectoare economice care înregistreazã în prezent un volum ridicat de importuri. Programul oferã o predictibilitate extinsã mediului de afaceri, având un calendar de implementare pânã în anul 2032 pentru emiterea acordurilor de finanțare și pânã în 2036 pentru plata ajutorului. Un element de noutate îl reprezintã flexibilitatea formei de sprijin, companiile având posibilitatea de a alege între grant direct și credit fiscal, în funcție de necesitãțile de capital și de modelul... detalii
Titlurile de stat Tezaur se pot cumpăra în perioada 6 aprilie - 8 mai 2026 prin platforma online Ghișeul.ro și prin portalul SPV, conform informațiilor publicate de Ministerul Finanțelor (vezi detalii în anunțul de mai jos). În perioada 6 aprilie 2026 – 8 mai 2026, românii pot investi în titlurile de stat TEZAUR, cu maturitãți de 1, 3 și 5 ani și dobânzi anuale de 6,50%, 7,00% și, respectiv 7,50%, anunță Ministerul Finanțelor într-un comunicat, în care adaugă: Veniturile obținute sunt neimpozabile. Titlurile de stat au valoare nominalã de 1 leu și sunt emise în formã dematerializatã. Programul TEZAUR se bucurã de un interes ridicat din partea populației: doar în primul trimestru al anului 2026, subscrierile au depãșit 7,75 miliarde lei (7.750.234.269 lei), o sumã considerabilã care reflectã încrederea românilor în acest instrument de economisire. Când... detalii
Creșterea economică, estimată la 0,25% în 2026 și 2,5% în următorii doi ani
Fondurile europene și PNRR, prioritatea bugetului public
Atragerea fondurilor europene este prioritatea zero pentru Ministerul Finanțelor
Autostrada Sibiu - Pitești va fi gata în anul 2028
Unde și când se pot cumpăra titlurile de stat Tezaur
Prețurile industriale, creștere semnificativă în ianuarie, prin scumpirea energiei
România, pe contrasens cu țările din Europa Centrală la inflație
Datoria publică, 60,2% din PIB în noiembrie 2025. Implicații
Carrefour, preluată de Pavăl Holding, Dedeman
Comerțul cu amănuntul, rămas marginal pe plus în 2025