Potrivit datelor publicate de Eurostat, fiscalitatea efectivă din România s-a situat la mai puțin de două treimi în raport cu media europeană (65% dacă se face raportarea procentajului de la noi la nivelul consemnat pentru UE).
Țara noastră s-a situat anul trecut penultima în UE în ceea ce privește ponderea în PIB a taxelor colectate, cu doar 26,8%, cea mai redusă cu excepția Irlandei (22,7%, aflată într-o situație specială, prin raportarea locală a PIB de către multinaționale, urmare a Brexit-ului).
Cele mai apropiate state de noi ca nivel de venituri bugetare, au fost Bulgaria (30,3%), Lituania (30,4%) și Letonia (31,3%).
Media de taxare la nivelul tuturor statelor membre ale UE a fost de 41,1% iar cele mai ridicate valori au fost consemnate în Franța (47,4%), Danemarca (46,9%), Belgia (45,9%), Suedia (43,6%), Austria (43,1%) și Italia (42,6%).
Ceea ce ne poziționează la mare distanță de practica europeană și sub uzanțele țărilor din fostul bloc estic care au aderat la Uniune.
Datele Eurostat referitoare la evoluția fiscalității efective în România arată un nivel relativ al taxelor și contribuțiilor sociale colectate mai ridicat în anul aderării la UE decât ulterior. Chiar în perioada de revenire din criză și de creștere robustă, după relaxarea fiscală din 2015, alimentarea bugetului public pe partea de impozite a fost sistematic redusă, cu un minim atins în 2017 (vezi tabelul).
[1]
Calculele arată că, pentru a prinde din urmă țările din blocul estic cu nivel de dezvoltare similar, România ar trebui să aibă o creștere de circa 15% a sumelor încasate.
Pentru a converge cu practica europeană ar trebui să majorăm sumele încasate cu peste 50%. Comparația în structură a veniturilor arată care ar fi decalajul actual și necesarul aproximativ de creștere pe segmente bugetare.
[2]
O parte semnificativă din această convergență s-ar putea face printr-o bună colectare, chiar fără a majora sensibil cotele legale de taxare, mai ales dacă reușim să absorbim în proporție mai mare fondurile de dezvoltare puse la dispoziție.
Cel mai aproape de cerințele de armonizare cu media UE este TVA-ul.
Cel mai departe suntem la impozitarea pe individ /gospodărie, unde s-ar impune să acoperim parțial decalajul masiv (peste șapte puncte procentuale din PIB, motivul principal al încasărilor bugetare scăzute) prin aducerea treptată a cotelor de taxare a proprietăților deținute și a veniturilor încasate mai aproape de practica europeană.
Nu există comentarii pentru această știre.
Cifra de afaceri din comerțul cu amănuntul (fără autovehicule și motociclete) a scăzut în aprilie 2026 față de luna anterioară cu -1,4% pe seria brută -2,6% pe cea ajustată sezonier,... detalii
Pentru 2026, revizuim prognoza de creștere a PIB-ului la 0,20%, se arată într-o analiză realizată de Ioan Nistor, Economist Sef, Banca Transilvania: Investițiile ar trebui să rămână principalul stimulent al... detalii
Bugetul general consolidat a consemnat un deficit de circa 24 miliarde lei după primele patru luni ale anului curent (-1,17% din PIB-ul estimat la 2.045,2 miliarde lei), potrivit datelor operative... detalii
Contul curent al balanței de plăți a înregistrat pe primele trei luni din 2026 un deficit de 5.338 milioane euro, cu 13% mai mic față de aceeași perioadă a anului... detalii
Inflația anuală a urcat la 10,71% în aprilie 2026. Surprize pe categorii de produse
Prețurile industriale, în creștere semnificativă după scumpirea energiei
Modelul de creștere economică bazat pe consum și-a atins limitele și nu mai este sustenabil
Producția de cereale din 2025, în creștere cu peste 37%
Deficitul bugetar, redus la mai puțin de jumătate în T1 2026
Comerțul cu amănuntul, stabilizare la cota -6% după primele două luni din 2026
Deficitul comercial, redus cu o șesime în primele două luni ale anului
Inflația anuală a rămas sub pragul de 10% în martie 2026
România, pe locul 11 în UE la creșterea costului salarial în T4 2025
Deficit bugetar de -0,7% din PIB după primele două luni din 2026