Inflația anuală a scăzut la 2,68% după ce preţurile de consum s-au diminuat per total cu -0,05% în luna august 2020, conform datelor publicate de INS. Rolul decisiv a fost jucat de ieftinirile sezoniere la legume (-2,96%) și fructe (-3,23%), care au condus la ieftinirea de ansamblu a produselor alimentare (-0,41%), în pofida avansului prețurilor la câteva produse de bază precum brânză (+0,54%), ouă (+0,47%), lapte (+0,31%) sau pâine (+0,25%). Produsele nealimentare (+0,08%) și serviciile (+0,21%) s-au scumpit moderat.
La produsele nealimentare merită consemnate majorările de +0,36% la tutun și +0,31% la medicamente, precum și scăderea cu -0,21% a prețurilor la combustibili, cea din urmă cu efect important pe scăderea de ansamblu a indicelui de inflație. În cazul serviciilor, ar fi de remarcat majorările de tarife la apă, canal, salubritate (+0,57%), reparații auto (+0,47%) și îngrijire medicală (+0,40%). Inflația anuală IAPC, calculată după metodologia europeană armonizată, s-a menținut la 2,5%, același nivel ca în luna precedentă.
Creșterea medie anuală a prețurilor (septembrie 2019 – august 2020 faţă de cele 12 luni intervalul septembrie 2018 – august 2019) a fost de 3,1% pe metodologia națională și 2,9% pe metodologia europeană. De reținut, inflația CORE 2 ajustat, aflată sub controlul politicii monetare, a coborât la cel mai mic nivel din ultimele 24 de luni (+0,14%). Este un semnal care validează reducerea graduală a dobânzii de politică monetară și păstrarea funcționalității fluxurilor financiare.
Reamintim că valorile estimate oficial de BNR în raportul trimestrial asupra inflației prezentat în august au fost modificate în jos, cu 0,2 puncte procentuale pentru trimestrul în curs, 0,1 pp pentru T4 2020 și 0,2 pp pentru T1 2021, comparativ cu prognoza anterioară. Dacă nu intervin modificări în măsurile anunțate de Executiv, la finalul lui 2021 ar urma să fie atinsă valoarea centrală din intervalul-țintă stabilit de BNR, respectiv 2,5%.
[1]
Până la finalul anului, nu se întrevăd modificări semnificative ale inflației, fiind de așteptat valori lunare comparabile cele din ultima treime a lui 2019. Singura schimbare notabilă care se prefigurează este reducerea valorii medii anuale a creșterii prețurilor pe metodologia națională sub pragul de 3% și convergența cu valoarea armonizată, calculată pe model european.
Nu există comentarii pentru această știre.
Cifra de afaceri din comerțul cu amănuntul (fără autovehicule și motociclete) a scăzut în aprilie 2026 față de luna anterioară cu -1,4% pe seria brută -2,6% pe cea ajustată sezonier,... detalii
Pentru 2026, revizuim prognoza de creștere a PIB-ului la 0,20%, se arată într-o analiză realizată de Ioan Nistor, Economist Sef, Banca Transilvania: Investițiile ar trebui să rămână principalul stimulent al... detalii
Bugetul general consolidat a consemnat un deficit de circa 24 miliarde lei după primele patru luni ale anului curent (-1,17% din PIB-ul estimat la 2.045,2 miliarde lei), potrivit datelor operative... detalii
Contul curent al balanței de plăți a înregistrat pe primele trei luni din 2026 un deficit de 5.338 milioane euro, cu 13% mai mic față de aceeași perioadă a anului... detalii
Inflația anuală a urcat la 10,71% în aprilie 2026. Surprize pe categorii de produse
Prețurile industriale, în creștere semnificativă după scumpirea energiei
Modelul de creștere economică bazat pe consum și-a atins limitele și nu mai este sustenabil
Producția de cereale din 2025, în creștere cu peste 37%
Deficitul bugetar, redus la mai puțin de jumătate în T1 2026
Comerțul cu amănuntul, stabilizare la cota -6% după primele două luni din 2026
Deficitul comercial, redus cu o șesime în primele două luni ale anului
Inflația anuală a rămas sub pragul de 10% în martie 2026
România, pe locul 11 în UE la creșterea costului salarial în T4 2025
Deficit bugetar de -0,7% din PIB după primele două luni din 2026