Desi salariile romanilor au crescut in ultimii 20 de ani de trei ori mai mult decat in alte tari, de la 30% fata de media europeana la peste 60% in prezent, Romania risca sa intre in asa-zisa capcana a veniturilor mijlocii, adica sa ramana pentru mai multi ani de acum inainte la acelasi nivel, fara sa-si reduca in continuare decalajul fata de tarile UE dezvoltate, considera seful Bancii Europene pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD), Suma Chakrabarti.
Venitul pe cap de locuitor in ultimii 20 de ani a crescut in Romania de trei ori mai mult decat in alte tari cu economii asemanatoare si de aproximativ aceeasi marime.
In anul 2000, venitul pe cap de locuitor masurat la paritatea puterii de cumparare era in Romania de doar 33% din media UE.
Saptesprezece ani mai tarziu, in 2007, ponderea salariilor romanilor au ajuns la 60% din media europeana, un avans urias.
Triplarea veniturilor populatiei in perioada 2000-2008 s-a datorat schimbarilor institutionale si structurale profunde, dupa aderea la UE in 2007, precum restructurarea si privatizarea intreprinderilor de stat, precum si reformele in vederea imbunatatirii mediului de afaceri si cresterea eficientei si independentei institutiilor publice.
Din pacate, istoria convergentei altor tari a aratat ca o astfel de tendinta este greu de mentinut pe o perioada de mai mult de 10 ani.
Dupa criza din 2008, cresterea economica medie in Romania a fost de 1,9%, cu mult sub media de 6% anterior. Iar avansul impresionat al PIB-ului de 7% in anul trecut a fost determinat in principal de politicile fiscale prociclice, acompaniate de cresterea dezechilibrelor externe.
“Faptul ca Romania nu a reusit sa obtina o crestere economica la fel ca inaintea crizei fara agravarea dezechilibrelor macroeconomice sugereaza ca exista un risc de cadere in capcana venitului mijlociu, fenomen analizat dupa criza din Asia de la finalul anilor 90.
Transion Report realizat de BERD arata ca tarile cu venituri mijlocii, reprezentand intre o treime si doua treimi din venituril mediu din SUA, au tendinta de scadere a cresterii productivitatii, ceea ce este si cazul Romaniei in ultimii 10 ani, din 2008.
In timp ce salariile cresc, productivitatea nu tine pasul cu acestea, pentru ca tarilor le este dificil sa treaca de la un model de crestere economica bazata pe investitii si tehnologiile existente la o economie stimulata de inovatie si dezvoltarea de noi tehnologii.
La fel ca alte tari din regiune, avansul economic al Romaniei dinainte de 2008 s-a datorat predominant cresterii productivitatii si a eficientei economiei, dupa eliminarea modelului centralizat din perioada comunista, precum si investitiilor straine directe si fondurilor europene.
Insa in ultimii ani, principala contributie la cresterea economica a avut-o acumularea de capital fix. Cu toate acestea, rata investitiilor a fost mai scazuta comparativ cu perioada precriza: 25% din PIB, fata de 35% din PIB anterior. Comparativ, economiile din tarile emergente asiatice au o rata de investitii de 30% din PIB.
De asemenea, investitiile straine directe in Romania au scazut la doar 2% din PIB, de la 89% inainte de criza, iar investitiile green field au stagnat la 100 milioane euro annual.
Exista mai multe solutii pentru evitarea capcanei venitului mijlociu, una dintre ele fiind investitiile in infrastructura, precum drumurile, in conditiile in care Romania se afla pe locul 102 din 137 in topul calitatii infrastructurii din Global Competitiveness Index.
O alta solutie sunt reformele structurale, care au incetinit productivitatea in ultimii ani.
De asemenea, complexitatea sistemului de taxe, coruptia si economia informala reprezinta obstacole permanente pentru mediul de afaceri din Romania.
Tranzactia de la veniturile mijlocii se face prin trecerea de la tehnologiile de import si de imitatie la dezvoltarea de noi produse si servicii. Pe scurt, este vorba de inovatie.
Iar aici, Romania are deja avantaje majore, precum o infrastructura de comunicatii foarte dezvoltata si un sector IT aflat printre primele destinatii europene de ousourcing.
Nu există comentarii pentru această știre.
Numărul angajaților din bănci a scăzut cu aproape 2.500 în ultimul an, ca urmare a procesului de fuziuni și achiziții din domeniul bancar și a digitalizării serviciilor financiare. Mai exact,... detalii
O cititoare ne-a întrebat, la Întreabă Banca, dacă i se pot pune dobânzi penalizatoare la o poprire pentru un credit IFN neplătit și dacă i se poate vinde apartamentul de... detalii
Ratingurile băncilor românești importante se află în aceeași categorie, BBB, ca riscul de țară, adică un risc moderat și capacitate adecvată de plată. Acest rating, cu trei B, se află... detalii
Iată cum s-a întâmplat, conform relatării cititorului, la Reclamații Bănci: Într-o zi a făcut un transfer prin YOU BRD, pentru plata ratei la credit, însă a primit mesajul că nu... detalii
Aplicarea penalităților în timpul executării silite pentru un credit este interzisă de lege
Postările pe Facebook cu aplicația falsă Revolut nu au fost șterse nici după o săptămână
Un articol fals circulă pe net despre o confruntare la Antena 3 între Horia Ciorcilă de la Banca Transilvania și Cristian Tudor Popescu
De ce Guvernul a ales Mastercard să facă portofelul digital al românilor?
Facebook face reclamă unei false aplicații Revolut, pentru fraude
Credit medical cu acte false, acordat de un IFN
Nu e nici IFN, nici recuperator de credite. Ghici ce e?
Revolut, amendată pentru informații înșelătoare despre investiții fără comisioane
Raiffeisen nu mi-a închis un cont inactiv de patru ani, apoi mi-a pus poprire
De ce-și ascunde Revolut fraudele, ca fluturele ochii de păun?