România, a doua țară din UE ca pondere a salariaților cu venituri mici

România este a doua țară din UE ca pondere a salariaților cu venituri mici, potrivit datelor analizate și publicate de Eurostat pentru anul 2022. Cu un nivel de 23,9%, adică aproape un salariat din patru, ne-am plasat mai bine doar decât Bulgaria (26,8%) dar peste Letonia (23,3%), Grecia (21,7%), Estonia (21,2%) și Cipru (20%).

Prin contrast, la capătul celălalt al clasamentului cu mai puțin de 10% angajați cu venituri mici s-au situat Portugalia (1,8%), Suedia (4,1%), Finlanda (6,5%), Italia (8,8%), Slovenia (9,4%), Franța și Danemarca (ambele cu 9,7%). Media la nivelul întregii Uniuni Europene a fost de 14,7%, adică ceva mai mult de un salariat din șapte.

La nivelul sectoarelor de activitate, per total UE, ponderile cele mai ridicate de salarii scăzute s-au regăsit în HoReCa (35,1%), urmată de activitățile administrative și suport pentru afaceri (32,3%). De reținut, ponderea specifică a fost mult mai ridicată în rândul salariaților cu contract pe durată limitată (27,2%) decât în cazul celor angajați pe durată nedeterminată (12,6%).

Notă metodologică: Cei cu salarii reduse care sunt definiți ca având un câștig orar brut mai mic de două treimi din nivelul median la nivel național. Prin urmare, acest indicator are o dimensiune relativă și este specific fiecărei țări membre UE

Pe locul 19 din 27 la salariul orar median brut echivalent

Dacă se face trimitere la câștigul salarial orar median brut în statele UE (jumătate dintre salariați peste și jumătate sub acesta) exprimat în euro, România rămâne pe locul doi din coadă cu 5,6 euro, peste Bulgaria (4,1 euro) dar imediat după Ungaria (5,7 euro) și nu departe de Portugalia (6,2 euro), Croația (6,8 euro) și Polonia (6,9 euro).

Pentru referință, menționăm că cele mai ridicate valori au fost consemnate în Danemarca (29,8 euro), Luxemburg (24 euro), Belgia (23,8 euro) și Irlanda (20,3 euro). Foarte aproape de pragul de 20 euro/oră) se mai află Germania (19,4 euro), Finlanda, Suedia (ambele cu 19,3 euro) și Olanda (19 euro).

Ajustarea cu nivelul prețurilor și conversia în euro echivalenți PPS, pentru a echivala corect puterea de cumpărare locală, ne trimite tocmai pe locul 19 din cele 27 de state membre.

Cu 9,9 PPS, urcăm peste Grecia (9,8 PPS), Slovacia (9,7 PPS), Croația (9,4 PPS), Ungaria, Letonia (cu câte 8,9 PPS), Portugalia (7,4 PPS) și Bulgaria (6,7 PPS).

De altfel, decalajul dintre nivelul maxim și nivelul minim la nivel european se reduce de la 7:1 în euro la doar 3,3:1 exprimat în PPS, ca putere efectivă de cumpărare pe plan național. După ajustarea cu prețurile, topul celor mai ridicate salarii orare se modifică, cu Danemarca (22,4 PPS), Belgia (21,3 PPS) și Luxemburg (18,4 PPS) și cu Germania (17,3 PPS) peste Irlanda (17 PPS).

Așadar, puterea de cumpărare ne arată că stăm mult mai bine decât ar rezulta din simpla conversie în euro a sumelor câștigate în România. Precum și faptul că stabilitatea prețurilor, dincolo de inevitabila apropiere treptată de uzanțele din Occident, este cel puțin la fel de importantă ca și obținerea de sporuri de venituri în lei, ca expresie nominală.