Regulile viitoarei Uniuni Bancare: si deponentii negarantati vor contribui la salvarea unei banci de la faliment

Falimentul unei bănci din zona euro ar putea genera, din 2015, pierderi atât acţionarilor, deţinătorilor de obligaţiuni, cât şi deponenţilor care au conturi de peste 100.000 de euro la instituţiile respective, potrivit concluziilor reuniunii informale a miniştrilor de finanţe din Uniunea Europeană (Ecofin), desfăşurată sâmbătă la Dublin – Irlanda.
     O astfel de măsură privind impunerea pierderilor ar putea intra în vigoare după crearea uniunii bancare europene, respectiv după ce autorităţile de reglementare din UE obţin puteri în acest sens prin adoptarea procedurilor de rezoluţie bancară. Conform Ecofin, cadrul legislativ în materie ar trebui să intre în vigoare în 2015, cu trei ani mai devreme decât era prevăzut iniţial.
     Dicuţiile privind uniunea bancară au dominat reuniunea Ecofin de săptămâna trecută, acestea fiind orientate pe înfiinţarea schemei de salvare a băncilor. Europa nu mai vrea ca salvarea instituţiilor de credit să fie făcută cu banii contribuabililor, povara urmând să treacă la investitorii privaţi – acţionari, deţinători de obligaţiuni şi deponenţi cu conturi mari. Într-o astfel de situaţie, fondurile UE ar fi folosite în ultimă instanţă pentru o bancă în colaps.
     Conform Irish Examiner, Michel Barnier, comisarul european pentru piaţă internă, va propune stabilirea unei ierarhii în privinţa celor care vor participa la salvarea băncilor: mai întâi acţionarii, apoi deţinătorii de obligaţiuni negarantate, cei de obligaţiuni garantate, deponenţii cu peste 100.000 de euro, iar în ultimă instanţă se va apela la banii din fondul de salvare al UE.
     Jorg Asmussen, membru în conducerea BCE, a subliniat că acest lucru nu este similar modelului cipriot, pe care îl consideră “unic”.
     Luc Frieden, ministrul de finanţe din Luxemburg, a afirmat: “Este absolut necesar ca toate elementele uniunii bancare să fie stabilite cât mai curând posibil. Nu are sens să stabilim un mecanism unic de supraveghere dacă nu luăm în considerare, în acelaşi timp, un fond de rezoluţie şi o schemă de garantare a depozitelor în Europa”.
     Conform planului privind uniunea bancară, întâi va fi creat Mecanismul Unic de Supraveghere (SSM), în cadrul căruia Banca Centrală Europeană (BCE) va fi responsabilă cu supravegherea de ansamblu a peste 6.000 de bănci din UE.
     Ulterior, Mecanismul European de Stabilitate – fondul de salvare al UE, în sumă de 700 miliarde euro – va putea asigura finanţare directă băncilor cu dificultăţi, astfel că nu vor mai fi folosiţi banii contribuabililor pentru sprijin.
     De menţionat că ministrul german de finanţe, Wolfgang Schaeuble, le-a atras atenţia omologilor săi din UE că actualul Tratat al UE nu este suficient pentru înfiinţarea unei autorităţi bancare comune ori finanţarea băncilor în faliment, astfel că documentul va trebui modificat. Berlinul vrea o modificare a tratatului UE astfel încât să fie asigurată în continuare independenţa BCE.
     Alte state, printre care Franţa, Luxemburg şi Danemarca, vor un progres rapid în stabilirea procedurilor de rezoluţie bancară, temându-se că o eventuală modificare a tratatului va genera amânări “de neacceptat”.