Noul premier liberal Ludovic Orban a declarat astazi, in cadrul primei conferinte de presa a ministrului Finantelor, Florin Citu, ca se va face o analiza privind necesitatea preluarii Bancii Romanesti de catre Eximbank, decisa de fosta guvenare PSD.
“M-am intrebat de ce Eximbank, care are o misiune prin legea de functionare (de sustinere a exporturilor si a firmelor romanesti n.r.) trebuie sa cumpere o banca comerciala de retail. Va trebui facuta o analiza, pentru ca a fost o procedura demarata fara dezbatere…”, a spus Orban.
Noul ministru al Finantelor a precizat ca se va lua o decizie dupa ce se va face o analiza cu privire la oportunitatea acestei preluari de catre Eximbank, banca detinuta de stat, prin Ministerul Finantelor.
Fostul guvern PSD a avut o strategie ambigua cu privire la Eximbank: mai intai si-a propus sa o transforme intr-o banca de dezvoltare, insa proiectul a trenat o lunga perioada, fara a fi finalizat.
Anuntul privind preluarea Bancii Romanesti de catre Eximbank, in martie 2018, a fost o surpriza, chiar daca a venit dupa esecul OTP Bank de a cumpara banca detinuta de grupul grecesc NBG, in urma refuzului Bancii Nationale a Romaniei (BNR) de a aproba tranzactia.
„Calitatea si soliditatea financiara” a OTP Bank au fost elementele analizate de BNR inainte de a refuza tranzactia, dupa sapte luni de la acordul de vanzare-cumparare. (vezi aici detalii)
Putem presupune, asadar, ca fostii reprezentanti ai PSD aflati la guvernare au vazut o oportunitate de tip nationalist, dupa modelele din Ungaria si Polonia, ca statul roman sa se extinda pe piata bancara, prin preluarea Bancii Romanesti.
Dar de ce de catre Eximbank si nu de cealalta banca a statului, CEC Bank, care este o banca universala, la fel ca Banca Romaneasca, nu una cu servicii doar pentru firme, cum este Eximbank?
Raspunsul poate ca-l stie cel mai bine seful Eximbank, Traian Halalai, care a fost directorul adjunct al Bancii Romanesti, inainte de a fi numit la conducerea Eximbank, in septembrie 2012, de catre premierul PSD din acel moment, Victor Ponta.
Eximbank a avut o evolutie stearsa in cei sapte ani sub conducerea sa, banca nereusind sa devina un finantator puternic al firmelor romanesti, cum era de asteptat, cu toate ca si-a majorat activele de la 4 miliarde lei in 2013 la 7 miliarde lei in 2018, atingand o cota de piata de 1,6% din totalul activelor sistemului bancar, fiind a 12-a banca din Romania dupa marimea activelor.
Probabil ca Halalai si economistii PSD au vazut o oportunitate de extindere a Eximbank prin preluarea Bancii Romanesti, pe care el o cunoaste. Asta insemna insa ca Eximbank sa se transforme intr-o banca universala, un proiect in acest sens fiind publicat de Ministerul Finantelor, la inceputul lunii septembrie. (vezi aici detalii)
In acelasi timp, era nevoie ca locul Eximbank sa fie luat de o alta banca destinata sprijinirii exporturilor si firmelor romanesti, astfel ca Ministerul Finantelor a publicat, la finalul lunii octombrie, un proiect de ordonanta privind infiintarea de catre stat a unei banci nationale de dezvoltare, un proiect dificil, care ar avea nevoie de mai multi ani pentru a se pune pe picioare. (vezi aici detalii)
Ramane de vazut, acum, daca PNL va dori sa continue proiectul PSD de a cumpara Banca Romaneasca sau nu, dupa cum sugereaza declaratia de astazi a premierului Orban, in conditiile in care BNR inca nu si-a dat avizul pentru finalizarea tranzactiei.
Cu toate ca Banca Romaneasca este o marca potrivita pentru a fi o banca romaneasca, chiar si a statului, daca are o guvernanta corporativa si garantia supravegherii BNR, cu o foarte buna reputatie pana in prezent si cel putin pana la incheierea mandatului lui Mugur Isarescu.
In acelasi timp, daca va cumpara Banca Romaneasca, statul va putea rezolva si problema multor romani cu credite in franci elvetieni (CHF) acordate de aceasta banca, carora ratele li s-au dublat in ultimii zece ani, din cauza cursului valutar.
Noul guvern PNL ar mai putea avea insa un argument important pentru renuntarea la Banca Romaneasca, si anume investitia necesara pentru cumpararea bancii, in conditiile in care tocmai a anuntat un plan amplu de “strangere a curelei”, pentru limitarea deficitului bugetar, dupa “greaua mosternire” lasata de fostul guvern PSD.
Nu există comentarii pentru această știre.
Cei care au credite în lei cu dobândă variabilă legată de indicele ROBOR ar putea obține despăgubiri de la bănci, în urma investigației Consiliului Concurenței, doar prin acțiuni individuale în... detalii
Băncile ar putea foarte ușor să depisteze fraudele online și să-și ajute clienții să nu piardă mii sau chiar zeci de mii de euro. Conform plângerilor primite de la cititori,... detalii
Iată rețeta unei fraude realizată prin telefon de doi escroci, primul recomandându-se ca fiind reprezentant al BNR (Banca Națională a României), celălalt inspector la Poliție, după cum ne-a transmis un... detalii
„Veți rămâne fără clienți, dacă nu sunteți atenți la nevoile acestora”, se plânge un cititor, la adresa BRD, nemulțumit că este ținut mult timp la ghișeu pentru a face o... detalii
Am cumpărat o mașină, apoi Poliția m-a oprit și mi-a luat actele, pentru că era sub sechestru
Facebook poate încasa liniștită bani din reclamele la fraude: CNA nu o poate amenda
Escrocii în investiții online îți trimit bani pentru a-ți câștiga încrederea
Culmea fraudelor online: oamenii sunt amenințați de escroci cu ANAF și Interpol
Elementul crucial care a determinat Consiliul Concurenței să amendeze băncile: transparența în perioada de fixing, spune Chirițoiu
Nu a fost un cartel al băncilor, ci un schimb de informații care a dus la o creștere mică a ROBOR, sub 1%, spune șeful Consiliului Concurenței
De ce au făcut grevă angajații BRD
Prietenul din America vrea să-ți trimită niște bani într-o aplicație de criptomonede?
M-au sunat iar de la Revolut să mă păcălească
Cum ajung oamenii supraîndatorați la IFN-uri din cauza Biroului de Credit