Fiscalitatea din România este departe de a fi excesivă, conform unei analize comparative cu taxele din Polonia publicată de economistul șef al BNR, Valentin Lazea:
“Dacă alegem Polonia ca model pentru sistemul de impozitare, observăm, pe baza comparației prezentate în anexă, faptul că România impozitează mai puțin atât capitalul, munca, cât și consumul.
În ce privește impozitul pe profit, cota standard a acestuia este de 19% în Polonia, față de 16% în România.
Impozitul pe salarii este de 12% în Polonia pentru salariile mici, dar 32% pentru salariile ce depășesc 10.000 zloți/lună, comparativ cu 10% pentru toate salariile din România.
Dividendele sunt taxate cu 19% în Polonia fără deduceri, și cu doar 10% (sau mai puțin) în România.
Contribuțiile sociale totale (angajat + angajator) sunt de 43% în Polonia, față de 37,75% în România.
Cea mai importantă taxă pe consum, TVA, are cota standard de 23% în Polonia, față de 19% în România.
Toate exemplele de mai sus arată că fiscalitatea din România este departe de a fi excesivă, la orice analiză obiectivă și nepartizană.
Problema este că în țara noastră avem rareori parte de analize obiective, întrucât chiar cei presupuși a le face, analiștii economici, acționează cel mai adesea ca lobby pentru sectorul de afaceri.”
“Statul polonez funcționează cu venituri bugetare de circa 42% din PIB și cu cheltuieli de circa 48% din PIB, în timp ce statul român funcționează cu venituri bugetare de circa 33% din PIB și cu cheltuieli de circa 42% din PIB.
Capacitatea fiscală mai mare a statului polonez explică, printre altele, de ce:
Din punct de vedere structural și cultural, diferența de capacitate fiscală dintre Polonia și România se poate explica prin aceea că acolo contractul social nescris dintre cetățeni și stat funcționează în dublu sens mult mai bine: cetățenii sunt de acord să plătească sume mai mari către buget din veniturile proprii, conștienți fiind că și statul va furniza servicii sociale mai multe și mai de calitate. Dar aceasta ține de educația de bază, primită din familie și din școală, a tuturor celor implicați”, se mai arată în articolul publicat de Valentin Lazea, pe site-ul BNR.
Nu există comentarii pentru această știre.
Federația Patronală a Serviciilor Financiare din România („Federația Patronală FinBan”) ia act de analiza publicată ieri de economistul Valentin Lazea în ”Curs de Guvernare”, analiză care explică, prin șase argumente economice foarte pertinente, de ce acuzațiile privind presupusa stabilire artificială a ROBOR pornesc de la premise greșite, conform unui comunicat, în care se adaugă: Demonstrația economică confirmă argumentele pe care sectorul bancar le-a formulat constant. În primul rând, faptul că la un anumit moment nu a avut loc o tranzacție la o anumită dobândă nu înseamnă că respectiva valoare nu era reală. Pur și simplu, în acel moment nu s-au întâlnit două părți dispuse să încheie o tranzacție în condițiile respective. În al doilea rând, nivelul ROBOR la trei luni nu poate fi comparat direct cu dobânzile aplicate pentru împrumuturi de o zi sau pentru... detalii
„Declarația lui Nicușor Dan care l-a indignat pe CTP: „Cum poți să spui așa ceva și să te pretinzi matematician?” titrează Hotnews. "Cristian Tudor Popescu l-a criticat pe președintele Nicușor... detalii
România a parcurs un drum sinuos, în ultimii aproape 20 de ani, care a dus la o evoluție paradoxală. Pe de-o parte am înregistrat creșteri record ale PIB per capita... detalii
"Decidenții de politici economice și liderii responsabili de stabilitatea macro-financiară țintesc să obțină și să mențină o combinație aproape ideală de dinamici aflate într-o interdependentă complexă, în care inflația redusă... detalii
În ce constă contraargumentul BNR la acuzația Consiliului Concurenței privind manipularea ROBOR
ROBOR și noua industrie a despăgubirilor: când indignarea ține loc de probă
ARB: Rezoluția abuzivă a Consiliului Concurenței reprezintă o problemă de securitate juridică, predictibilitate economică și de credibilitate a statului român
Scrisoare deschisă a sectorului financiar-bancar privind cazul ROBOR
Leonardo Badea, Prim-viceguvernator BNR: Dinamica datoriei publice în România și nevoia de consolidare fiscală
Efectul deciziei Consiliul Concurenței privind ROBOR: unii cred că ratele la credite au crescut din cauza băncilor
ARB, despre cazul ROBOR: asistăm din nou siderați la o decizie abuzivă și injustă
Consiliul Concurenței vrea să interzică băncilor calculul ROBOR și dobânzilor la titlurile de stat în actuala formă
Decizia Consiliului Concurenței în cazul ROBOR nu are nicio fundamentare, acuză Banca Transilvania
Șeful Băncii Transilvania contestă amenda Consiliului Concurenței privind ROBOR: am acționat corect și legal