Fiscalitatea din România este departe de a fi excesivă, conform unei analize comparative cu taxele din Polonia publicată de economistul șef al BNR, Valentin Lazea:
“Dacă alegem Polonia ca model pentru sistemul de impozitare, observăm, pe baza comparației prezentate în anexă, faptul că România impozitează mai puțin atât capitalul, munca, cât și consumul.
În ce privește impozitul pe profit, cota standard a acestuia este de 19% în Polonia, față de 16% în România.
Impozitul pe salarii este de 12% în Polonia pentru salariile mici, dar 32% pentru salariile ce depășesc 10.000 zloți/lună, comparativ cu 10% pentru toate salariile din România.
Dividendele sunt taxate cu 19% în Polonia fără deduceri, și cu doar 10% (sau mai puțin) în România.
Contribuțiile sociale totale (angajat + angajator) sunt de 43% în Polonia, față de 37,75% în România.
Cea mai importantă taxă pe consum, TVA, are cota standard de 23% în Polonia, față de 19% în România.
Toate exemplele de mai sus arată că fiscalitatea din România este departe de a fi excesivă, la orice analiză obiectivă și nepartizană.
Problema este că în țara noastră avem rareori parte de analize obiective, întrucât chiar cei presupuși a le face, analiștii economici, acționează cel mai adesea ca lobby pentru sectorul de afaceri.”
“Statul polonez funcționează cu venituri bugetare de circa 42% din PIB și cu cheltuieli de circa 48% din PIB, în timp ce statul român funcționează cu venituri bugetare de circa 33% din PIB și cu cheltuieli de circa 42% din PIB.
Capacitatea fiscală mai mare a statului polonez explică, printre altele, de ce:
Din punct de vedere structural și cultural, diferența de capacitate fiscală dintre Polonia și România se poate explica prin aceea că acolo contractul social nescris dintre cetățeni și stat funcționează în dublu sens mult mai bine: cetățenii sunt de acord să plătească sume mai mari către buget din veniturile proprii, conștienți fiind că și statul va furniza servicii sociale mai multe și mai de calitate. Dar aceasta ține de educația de bază, primită din familie și din școală, a tuturor celor implicați”, se mai arată în articolul publicat de Valentin Lazea, pe site-ul BNR.
Nu există comentarii pentru această știre.
Stabilitatea pe termen lung a unei economii nu depinde doar de volumul brut al datoriei publice, ci mai ales de dinamica subtilă a diferențialului „r-g”, reprezentând diferența dintre costul real... detalii
La câteva zile după ce Consiliul Concurenței a amendat băncile pentru un presupus cartel în stabilirea indicelui ROBOR, BCR a postat pe Facebook următorul mesaj al șefului băncii, Sergiu Manea:... detalii
ARB respinge ferm acuzațiile Consiliului Concurenței. Clienții băncilor cu credite ancorate în ROBOR sunt instigați prin inducerea de speranțe false. Asistăm din nou siderați la o decizie abuzivă și injustă care îndepărtează investitorii, conform unui comunicat al ARB: Băncile nu sunt vinovate și vor utiliza toate căile legale de atac pentru a anula decizia abuzivă, nefondată și injustă a Consiliului Concurenței care afectează pe nedrept reputația industriei bancare. Asociația Română a Băncilor (ARB) solicită public Consiliului Concurenței să ofere explicații concrete privind stabilirea vinovăției fără dovezi și comunicarea publică care provoacă confuzie și așteptări nerealiste legate de următoarele aspecte: Specificarea reglementărilor încălcate În vederea clarificării aspectelor de fond ce fac obiectul acestei decizii, solicităm prezentarea elementelor de reglementare și de conduită concurențială ce au fost încălcate, cu precizarea și a mecanismelor prin care s-a produs distorsionarea pieței. Banca Națională a... detalii
Raportul Consiliului Concurenței privind amendarea băncilor pentru manipularea ROBOR prevede interzicerea băncilor de a mai calcula ROBOR și dobânzile la titlurile de stat în actuala formă, precum și modificarea regulilor... detalii
Decizia Consiliului Concurenței în cazul ROBOR nu are nicio fundamentare, acuză Banca Transilvania
Șeful Băncii Transilvania contestă amenda Consiliului Concurenței privind ROBOR: am acționat corect și legal
Leonardo Badea, Prim-viceguvernator BNR: Cursul nominal de schimb - de ce nivelul și volatilitatea nu spun același lucru
Revolut ne momește cu 0 comisioane pentru investiții. Este aceasta o practică neloială prin informații înșelătoare? ANPC, ASF și Consiliul Concurenței spun că nu e treaba lor
Trei abuzuri ale IFN-urilor
Executarea silită pentru neplata unui credit poate începe doar după 6 luni de restanțe
Leonardo Badea, Prim-viceguvernator BNR: Rolul cadrului de rezoluție bancară pentru drumul României către zona euro
Dobânda „lejeră” de 5,55% la creditele Raiffeisen poate ajunge la 18%
BRD, singura dintre băncile importante care nu permite transferuri Ropay gratuite cu numărul de telefon
Băncile își exprimă convingerea că nu vor fi amendate de Consiliul Concurenței privind ROBOR