O mare parte a companiilor straine amana planurile de investitii in Romania

O mare parte a companiilor străine amână, pentru moment, planurilor de investiţii în România, din cauza crizei financiare, determinând pe termen scurt un ritm moderat de creştere a investiţiilor străine directe, a declarat pentru MEDIAFAX Monica Bărbuleţiu, aflată până vineri la conducerea ARIS.rnrn”În condiţiile globalizării şi participării active la circuitul economic mondial, România nu poate rămâne neafectată de criza economică şi financiară internaţională. În prezent, în contextul mondial caracterizat de creşterea costului finanţării, la nivelul ARIS resimţim o atitudine de expectativă a partenerilor străini, concretizată în special în amânarea luării deciziei de a investi în anumite proiecte sau întârzierea începerii unor lucrări de investiţii”, a afirmat Bărbuleţiu, care a condus, până vineri, din funcţia de vicepreşedinte, Agenţia Română pentru Investiţii Străine (ARIS).rnrnEa a precizat că ARIS a primit comunicări oficiale din partea a trei companii în acest sens, care aveau în vedere investiţii de ordinul zecilor de milioane de euro, în domeniul componentelor auto şi în industria prelucrătoare.rnrnDouă dintre aceste companii au luat decizia de a investi în România, au achiziţionat deja terenul şi urmau să înceapă construcţia unităţilor, iar una dintre ele trebuia să anunţe în această perioadă dacă va investi pe piaţa locală.rnrn”Dacă ne uităm la activitatea ARIS din ultima perioadă şi o comparăm cu cea dinainte de perioada crizei financiară, când aveam foarte multe întâlniri cu investitori şi abia puteam face faţă, putem spune că acum toată lumea este în aşteptare. Având în vedere că 60-70% din investitorii din România provin din Uniunea Europeană, situaţia este explicabilă având în vedere condiţiile de pe aceste pieţe”, a arătat Bărbuleţiu.rnrnEa a adăugat că, în contextul actual, investitorii străini solicită din ce în ce mai mult acordarea de ajutoare de stat din partea autorităţilor.rnrnÎn opinia sa, în viitorul foarte apropiat autorităţile române ar trebui să pună accent pe atragerea de investitori din Asia şi Orient, zone mai puţin afectate de criaza financiară.rnrn”Lucrurile stau mai bine în Orient şi sunt mulţi amatori să investească în România, dar mai ales în domeniul imobiliar. Deşi ARIS nu a pus accent pe astfel de investiţii, în contextul actual nu cred că suntem în poziţia de a selecta investiţiile, aşa că orice proiect care aduce bani în România este bun”, a arătat Bărbuleţiu.rnrnÎn opinia sa, pe termen scurt, din cauza crizei financiare ritmul de creştere a investiţiilor străine directe atrase de România va fi moderat, însă după încetarea crizei România va primi fluxuri semnificativ mărite de investiţii.rnrn”În prezent, investitorii doresc şi sunt nevoiţi să realizeze mai mult decât oricând investiţii eficiente. România deţine un avantaj strategic semnificativ în această privinţă prin costul scăzut al forţei de muncă comparativ cu celelalate ţări ale UE. Dar în acest moment nu putem face estimări concrete privind valoarea investiţiilor atrase de România în 2009″, a mai spus Bărbuleţiu.rnrnCea mai mare potenţială investiţie anunţată până în prezent, în valoare de cinci miliarde de euro, este construcţia unui combinat siderurgic de către Voestalpine. Compania austriacă analizează mai multe opţiuni în privinţa ţării în care va fi realizat proiectul, însă a amânat pentru 2009 luarea unei decizii privind investiţia, din cauza crizei de pe pieţele financiare şi a incertitudinii legată de dezvoltarea economică globală.rnrnPotrivit datelor Băncii Naţionale a României, investiţiile străine directe au totalizat în primele zece luni 8,157 miliarde de euro, în creştere cu 37% faţă de perioada similară a anului trecut, când au însumat 5,958 miliarde de euro, atingând astfel ţinta progozată de ARIS pentru întregul an 2008.rnrnARIS estimează pentru acest an un nivel de peste opt miliarde euro, în timp ce ministrul Economiei şi Finanţelor, Varujan Vosganian, a prognozat zece miliarde euro. În 2007, România a atras investiţii străine de 7,25 miliarde de euro.rnrnBărbuleţiu a cerut premierului Călin Popescu Tăriceanu, săptămâna trecută, să o elibereze din funcţia de vicepreşedinte al ARIS, preferând să se retragă din Guvern decât să fie înlocuită de viitorul Executiv. Ea conducea practic ARIS, în lipsa unui preşedinte al Agenţiei. Cererea Monicăi Bărbuleţiu a fost aprobată, vineri, de premier.rn