Erste Bank prognozeaza un curs valutar de 4,3 lei pentru un euro la sfarsitul lui 2009

Banca Comercială Română a revizuit în urcare estimările privind cursul valutar la sfârşitul anului 2009, de la 4,17 lei/euro la 4,3 lei/euro, cât şi pentru ratele de schimb trimestriale, potrivit datelor publicate, luni, de Erste Bank, acţionarul majoritar al BCR.rnrnAstfel, BCR a revizuit în urcare estimările privind cursul de schimb de la 4,2 lei/euro la 4,36 lei/euro pentru finele lunii martie, de la 4 lei/euro la 4,31 lei/euro pentru sfârşitul primului semestru, şi de la 3,95 lei/euro la 4,36 lei/euro pentru septembrie 2009.rnrnEconomistul BCR, Eugen Şinca, anticipează că datele privind evoluţia indicatorilor macroeconomici, care trebuie să fie publicate în curând, vor fi “dezamăgitoare”, ceea ce va alimenta deprecierea leului pe fondul tendinţei descendente a valutelor din regiune.rnrnLeul s-a tranzacţionat săptămâna trecută în jurul nivelul de 4,3 lei/euro, atingând un maxim istoric de 4,3127 lei/euro, în şedinţa de joi, pentru ca vineri să fie consemnată prima apreciere a leului, pe fondul intervenţiei indirecte a BNR.rnrn”Se pare că trendul de depreciere puternică observat în săptămânile precedente s-ar fi oprit”, a spus Şinca, citat de Mediafax.rnrnMoneda naţională a continuat, luni, trendul de apreciere, iar cursul de referinţă anunţat de BNR a coborât cu 2,7 bani, la 4,2634 lei/euro.rnrnReferitor la politica monetară adoptată de banca centrală, BCR estimează că instituţia va reduce treptat dobânda cheie cu 1,75 de puncte procentuale în acest an, la 8,5%.rnrn”Presiunile inflaţioniste se menţin destul de ridicate în urma deprecierii leului şi majorărilor preţurilor administrate. În acest context, BNR va încerca să menţină o diferenţă de minim trei puncte procentuale între dobânda cheie şi inflaţia de la finele anului”, a declarat Dumitru Dulgheru, economist la BCR.rnrnViceguvernatorului BNR, Cristian Popa, a afirmat, săptămâna trecută, că banca centrală rămâne preocupată de inflaţie, deşi creşterea preţurilor ar putea încetini în viitorul apropiat.rnrnRata anuală a inflaţiei a fost de 6,3% la finele anului trecut, cu mult peste intervalul ţintit de 2,8% – 4,8%.rnrnBanca centrală ar putea decide să relaxeze doar gradual politica monetară la întâlnirea de pe 4 februarie, după ce a adoptat în ianuarie o strategie expectativă, întrucât a decis să menţină rata dobânzii cheie şi nivelul rezervelor minime obligatorii la 18% pentru lei şi 40% pentru valută, se arată în raportul publicat de Erste.rnrn”O reducere a ratei rezervelor minime obligatorii pentru lei este cea mai eficientă măsură pentru îmbunătăţirea lichidităţii de pe piaţa monetară, în timp ce scăderea dobânzii de politică monetară de exemplu cu 0,25 puncte procentuale ar putea fi interpretat mai curând ca un semnal”, consideră Şinca.rnrnEl exclude pentru moment o relaxare “agresivă” a politicii monetare, având în vedere funcţionarea neadecvată a pieţelor locale, care a condus la o reducere minoră a inflaţiei ca reacţie la încetinirea economică. rnrnŞinca menţionează că măsurile fiscale anunţate de guvern pentru reducerea deficitului bugetar reprezintă un prim pas în direcţia corectă privind un mix coerent de politici macroeconomice, dar că vor influenţa sentimentul investitorilor străini faţă de România doar după câteva luni.rnrnProiectul de buget pentru 2009 se bazează pe o creştere economică de 2,5%, o inflaţie medie de 5%, un deficit de cont curent de 10,3% din PIB şi un deficit bugetar de 2% din PIB.rnrnErste Bank estimează că România va înregistra o încetinire a creşterii economice de la 7,6% în 2008 la 4% în acest an, dar că avansul se va accelera la 5,4% în 2010.rnrnPrognozele Erste Bank pentru 2009 sunt mai pesimiste în privinţa inflaţiei medii, a deficitul de cont curent, dar şi a celui bugetar.rnrnAstfel, experţii băncii anticipează, pentru 2009, o inflaţie medie de 5,4%, un deficit de cont curent de 12% din PIB şi un deficit bugetar de 4% din PIB. rnrnTotuşi, Erste Group previzionează o îmbunătăţire a indicatorilor macroeconomici anul viitor, respectiv reducerea inflaţiei medii la 4,4%, a deficitul de cont curent la 9,8% din PIB şi a deficitului bugetar la 3,3% din PIB.rn