Deficitul contului curent, în creștere cu 19% pe prima jumătate din 2025

Contul curent al balanței de plăți a înregistrat pe prima jumătate din 2025 un deficit de 13.897 milioane euro, cu 19% mai mare față de aceeași perioadă din anul anterior, potrivit datelor publicate de BNR.

Rezultatul echivalează cu circa 3,7% din PIB estimat curent, care încadrează înprognoza oficială de -8% din PIB pe întregul an, anunțată de Comisia Națională de specialitate. 

Deficitul a crescut considerabil pe segmentul de bunuri. Totodată, spre deosebire de evoluțiile din primul trimestru al acestui an, s-a mărit excedentul pe partea de servicii. Soldul general a fost ușor ameliorat de diminuarea marginală a minusului pe segmentul de venituri primare însă înrăutățit de adâncirea în domeniul negativ a soldului (altădată pozitiv) la venituri secundare.

Pe segmentul combinat de bunuri şi servicii s-a consemnat o majorare cu 16% a deficituluiextern (de la -8.737 milioane euro la -10.175 milioane euro). Creșterea cu 13% a deficitului pe partea de bunuri (de la -14.620 milioane euro până la -16.538 milioane euro) a fost însoțită de un avans cu 8% al soldului pozitiv la servicii (de la +5.883 milioane euro la +6.363 milioane euro).  

Serviciile de telecomunicații, informatice și informaționale au avut cea mai mare contribuție pozitivă (+3.342 miliarde euro, în creștere cu 8% față de aceeași perioadă a anului trecut), semnificativ peste serviciile de transport (+2.604 miliarde euro, nivel cu 14% mai ridicat față de aceeași perioadă a anului trecut). Totodată, a scăzut soldul la serviciile de prelucrare a bunurilor aflate în proprietatea terţilor (-5%). Deficitul din turism a ajuns la -2.622 milioane euro, cu 21% mai mult față de perioada ianuarie-iunie 2024.  

Soldul pe segmentul de venituri primare a fost de -4.123 milioane euro (cu 3% sub minusul din primele șase luni ale anului anterior). De reținut, pe partea de venituri secundare, care include transferurile românilor plecaţi la muncă în străinătate, rezultatul net a fost de doar +401 milioane euro de la +1.289 milioane euro în urmă cu un an. În timp ce intrările au scăzut cu 14%, ieșirile au avansat cu 11%, după creșterea semnificativă a numărului de lucrători veniți din străinătate.

Investițiile străine, revenire spectaculoasă pe creștere

Investițiile directe ale nerezidenților efectuate în primele șase luni din 2025 au totalizat 2.779 milioane euro, sumă cu 15% mai mare față de cele 2.087 milioane euro consemnate îniunie 2024 și revenire spectaculoasă față de valoarea de -30% din mai 2025.Participaţiile la capital (inclusiv profitul reinvestit net estimat) au însumat 1.776 milioane euro, în timp ce creditele intragrup au înregistrat valoarea netă de 1.003 milioane euro, modificare majoră de la cele -1.052 milioane euro consemnate în urmă cu o lună. 

Datoria externă totală a ajuns în iunie 2025 la 212,4 miliarde euro, cu aproape 7,5 miliarde euro mai mare decât la finele lui 2024. În primele șase luni din 2025, creșterea de circa 7 miliarde euro consemnată pe segmentul datoriei pe termen mediu și lung (94% din total) a fost însoțită de un avans semnificativ mai mic (+396 milioane euro, adică 6%) al datoriei pe termen scurt. 

Rata serviciului datoriei externe pe termen mediu și lung la finele lunii iunie 2025 a fost de 15,5%, în creștere cu trei puncte procentuale față de mai dar situată departe de nivelul de 19,6% consemnat în anul 2024. Totodată, gradul de acoperire a importurilor de bunuri și servicii a fost de 5,3 luni, valoare mai puțin bună decât cea de 5,7 luni consemnată la sfârșitul anului precedent.

Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt cu rezervele valutare la BNR, calculată la valoarea reziduală (inclusiv ratele de capital scadente în următoarele 12 luni la datoria externă pe termen lung) a crescut vizibil după susținerea conjuncturală a monedei naționale în perioada alegerilor, de la 88,6% în luna mai. Nivelul permite o bună reziliență la șocuri financiare, dar a rămas sub valorile din cei doi ani anteriori.