Deficitul bugetar si cel de cont curent au devenit riscuri severe pentru stabilitatea financiara, in opinia bancilor

Bancile din Romania au identificat doua riscuri severe la adresa stabilitatii financiare, in cadrul chestionarului periodic derulat de BNR in luna decembrie 2019: tensionarea echilibrelor macroeconomice interne (deficitele gemene: bugetar si cel de cont curent) și cadrul legislativ incert și impredictibil în domeniul financiar-bancar.

“Riscurile respective sunt evaluate cu o probabilitate de apariție foarte ridicată și dificil de gestionat. Comparativ cu exercițiul anterior, riscul privind tensionarea echilibrelor macroeconomice interne a urcat din categoria riscurilor ridicate în categoria celor severe, pe fondul unei creșteri a impactului în cazul materializării”, conform chestionarului BNR, in care se mai arata:

“Totodată, din perspectiva BNR (conform Raportului asupra stabilității financiare, ediția din decembrie 2019), acest risc reprezintă principalul element generator de risc sistemic la adresa stabilității financiare din România, de o intensitate ridicată, pe fondul continuării presiunilor generate de deteriorarea deficitelor gemene.

De asemenea, conform evaluărilor BNR, riscul provenind din cadrul legislativ incert și impredictibil în domeniul financiar-bancar este considerat la un nivel ridicat, cu o perspectivă constantă în perioada următoare.

Potrivit băncilor, următoarele riscuri sunt clasate în categoria riscurilor ridicate:

(1) riscul reducerii rapide a încrederii investitorilor în economiile emergente,

(2) riscul de creștere a costului de finanțare,

(3) riscul asociat inovației financiare și provocărilor la adresa securității cibernetice,

(4) riscul de intensificare a legăturii dintre sectorul bancar și sectorul public și

(5) riscul asociat evoluțiilor din piața imobiliară rezidențială.

Evaluările curente privind nivelul riscurilor și capacitatea de gestionare se mențin neschimbate față de exercițiul anterior.

Dintre cele trei riscuri moderate identificate în cadrul exercițiului curent, doar în cazul riscului de nerambursare a creditelor contractate de către sectorul neguvernamental se constată o reducere a importanței în raport cu celelalte riscuri sistemice, acesta fiind revizuit în scădere față de ediția anterioră, de la risc ridicat la risc moderat.

Probabilitatea de apariție și impactul asupra sistemului financiar nu au suferit însă revizuiri semnificative.

Din categoria riscurilor moderate mai fac parte următoarele
două elemente:

(i) riscul provenind din creșterea accelerată a creditării populației și

(ii) riscul de menținere a unei evoluții modeste a activității de creditare a sectorului companiilor nefinanciare.

Atât pozițiile după importanța riscului, cât și evaluările referitoare la posibilul impact și capacitatea de gestionare s-au menținut neschimbate de la evaluarea anterioară.

La nivel european, principalele riscuri sistemice considerate cu intensitate ridicată sau persistentă vizează:

(i) asumarea de riscuri și evaluarea nesustenabilă a prețurilor
activelor în vederea obținerii de randamente,

(ii) provocări importante la adresa profitabilității instituțiilor de credit,

(iii) preocupările privind sustenabilitatea datoriei private și a celei publice și

(iv) asumarea sporită de riscuri din partea instituțiilor
nebancare.

La nivel internațional au fost identificate următoarele
riscuri la adresa stabilității financiare:

(i) gradul ridicat de îndatorare, în special în sectorul companiilor nefinanciare,

(ii) ajustarea apetitului la risc al investitorilor cu implicații pentru piețele emergente,

(iii) tensiunile privind comerțul global (inclusiv prin extinderea la tehnologie),

(iv) creșterea incertitudinilor geopolitice,

(v) riscurile cibernetice, în contextul inovațiilor tehnologice din domeniul financiar și

(vi) schimbările climatice.”

Cele 10 riscuri sistemice identificate de BNR in chestionarul trimis bancilor au fost urmatoarele:

1. Tensionarea echilibrelor macroeconomice interne

2. Riscul reducerii rapide a încrederii investitorilor în economiile emergente în contextul evoluțiilor externe (de ex.: creșterea economică la nivel global, modificările de ordin politic și accentuarea tensiunilor geopolitice, sectorul bancar european) și/sau interne (de ex.: politici fiscale prociclice, adâncirea deficitului de cont curent)

3. Riscul provenind din creșterea accelerată a creditării populației

4. Riscul de nerambursare a creditelor contractate de către sectorul neguvernamental

5. Riscul de menținere a unei evoluții modeste a activității de creditare a sectorului companiilor nefinanciare, în condițiile unui mediu caracterizat de o disciplină la plată laxă, dar și ale existenței unui potențial de creștere sustenabilă a creditării, cu implicații negative asupra perspectivelor economice pe termen mediu și lung

6. Riscul de intensificare a legăturii dintre sectorul bancar și sectorul public, atât datorită expunerilor directe (de ex.: titluri de stat, credite acordate administrațiilor centrale și locale), cât și indirecte (de ex.: creditele „Prima casă“)

7. Riscul de creștere a costului de finanțare ca urmare a majorării ratei dobânzii și/sau a deprecierii monedei naționale, cu efecte negative asupra capacității de plată a debitorilor, în special a populației și IMM

8. Riscul asociat inovației financiare și provocărilor la adresa securității cibernetice

9. Riscul asociat evoluțiilor din piața imobiliară rezidențială (de ex.: creșterea prețurilor imobilelor rezidențiale)

10. Cadrul legislativ incert și impredictibil în domeniul financiar-bancar, cu implicații asupra solvabilității sectorului bancar.