Deficitul bugetar după primele 7 luni din 2022, mai mic cu o treime față de anul trecut

Deficitul bugetului general consolidat a ajuns după primele 7 luni ale lui 2022 a fost de 26,7 miliarde lei (-1,91% din PIB-ul estimat pentru anul curent), potrivit datelor publicate de Ministerul Finanțelor.

În aceeași perioadă din 2021, minusul nominal a fost de circa 34 miliarde lei și a însemnat -2,87% din PIB, ceea ce înseamnă o îmbunătățire de circa o treime de la un an la altul.

Pe fondul unei inflații crescute peste așteptări, încasările s-au majorat cu 47,3 miliarde lei sau 22,2% în termeni nominali, la 258 miliarde lei (de la 16,6% la 17,5% din PIB). Avansul cheltuielilor publice a fost de circa 40 miliarde lei nominal (până la 285 miliarde lei), avans marginal raportat la PIB (de la 20,7% la 20,8%). Raportarea s-a făcut la cel mai recent rezultat economic prognozat pentru 2022, majorat până la 1.372 miliarde lei.

În luna iulie, rezultatul execuției bugetare (doar -0,23% din PIB) a păstrat traiectoria necesară pentru atingerea obiectivului pentru anul în curs. Ceea ce păstrează speranțe pentru ajustarea bugetară vizată pe anul în curs (-5,84% din PIB), dacă situația financiară nu se va deteriora după beneficiile dificil de cuantificat oferite populației pentru compensarea energiei și eventualele majorări de salarii, cerute insistent în sectorul bugetar.

Totuși, la Bugetul de stat, raportul între sumele colectate și cele distribuite a fost de doar 79%, deficitul acestuia urcând la 2,46% din PIB, semnificativ peste cel general. Pentru echilibrare, s-a apelat la excedentele de la bugetele locale, unde raportul dintre venituri și cheltuieli a ajuns la 110% (+6 miliarde lei) și de la instituțiile publice autofinanțate (venituri/cheltuieli 121%, de unde un plus de circa 4,3 miliarde lei).

Din cele circa 47 miliarde lei încasați în plus pe primele șapte luni din 2022, o cincime s-au înregistrat în contul TVA (+9,4 miliarde lei, la o majorare procentuală de circa 22%) și 19% miliarde lei) din veniturile nefiscale (care includ încasări din dividende, redevențe petroliere și vărsăminte din veniturile nete ale BNR), care au însumat aproape 9 miliarde lei (+53%).

Alte aproape 8 miliarde lei au provenit din creșterea spectaculoasă a încasărilor din alte taxe și impozite fiscale (+237% !) și 6,7 miliarde lei din creșterea contribuțiilor de asigurări (principala componentă a veniturilor, cu aproape 80 miliarde lei). Urmate de impozitul pe profit (+4,5 miliarde lei), impozitul pe venit (+2,9 miliarde lei) și sumele primite de la UE (+2,6 miliarde lei).

Avansul cheltuielilor din primele șapte luni ale lui 2022, de 16,3% în raport cu anul precedent, a fost generat în principal de majorarea cu 18,6% a sumelor destinate asistenței sociale (16,3 miliarde lei în plus). Au crescut cu 5,8 miliarde lei obligațiilor achitate în contul dobânzilor (+55%, ritm care ar trebui să atragă atenția și să indice o reținere în majorarea stocului deja acumulat) și cu 5,3 miliarde lei cheltuielile cu bunuri și servicii (+16%).

[1]

Ritmul de creștere a fost relativ moderat (+4,7%) în cazul cheltuielilor de personal. Totuși, în termeni nominali, acestea s-au majorat peste creșterea sumelor alocate pentru cofinanțarea proiectelor susținute din fonduri externe nerambursabile (+2,98 miliarde lei față de +2,54 miliarde lei), în timp ce cheltuielile de capital au avansat în cel mai mic ritm (sub o jumătate de miliard de lei, respectiv +3,3%).