România, pe contrasens cu țările din Europa Centrală la inflație

România a început anul 2026 tot pe prima poziție din UE în ce privește inflația anuală, conform datelor publicate de Eurostat.

Avansul prețurilor, de 8,5% după metodologia europeană ce asigură comparabilitatea cu alte țări (în scădere ușoară față de finalul anului trecut, 8,6%), ne-a poziționat cu mult peste Slovacia (4,3%, de la 4,1% anterior), Estonia (3,8%) și Croația (3,6%). 

Pentru referință, menționăm că, pe ansamblul Uniunii, inflația anuală a scăzut la nivelul teoretic recomandat, de 2%, de la 2,3% în luna anterioară. Zona Euro a ajuns chiar la 1,7%, după ce valoarea lunară a fost de -0,6%, sub cea de -0,4% înregistrată pe ansamblul UE. Cele mai mici valori le-au avut Franța (0,4%), Danemarca (0,6%), Italia și Finlanda (ambele cu 1%).

În Zona Euro, cea mai mare contribuție la inflația anuală a venit pe segmentul de servicii (+1,45 puncte procentuale), urmat la mare distanță de mâncare, alcool și tutun (+0,51 pp) și bunuri industriale (doar +0,09 pp, ceea ce ar trebui să dea de gândit), în timp ce influența energiei a acționat în sensul reducerii indicelui general (-0,39 pp). 

În 23 de state, indicele anual al prețurilor a scăzut în ianuarie 2026 iar în trei state a crescut, fiind stabil doar în Grecia (2,9%). România (-0,1 pp) s-a încadrat marginal în tendința generală, unde Bulgaria a excelat, coborând de la 3,5% până la 2,3%, imediat după adoptarea monedei unice europene.

Alte diminuări importante s-au consemnat în Austria (de la 3,8% la 2% !), Belgia (de la 2,2% la 1,4%) și Finlanda (de la 1,7% la 1%). Creșterile inflației anuale au fost puține și pe paliere net diferite, cu Cipru în revenire de la doar 0,1% până la 1,2%, Slovacia cu +0,2 puncte procentuale (până la 4,3%) și Germania cu +0,1pp (dela 2% la 2,1%). 

Podiumul scăderilor lunare a fost format de Belgia (cu -1,6 pp în ianuarie 2026), Olanda și Luxemburg (cu câte -1,3 pp). Invers, avansul între decembrie 2025 și ianuarie 2026 a fost cel mai mare în Lituania (+1,2 pp, deși indicele anual s-a redus de la 3,2% la 2,8%), Cehia (+0,9 pp, aceeași situație, de la 1,7% la 1,2%), România și Estonia (ambele cu +0,8 pp). 

În contextul scăderii inflației la nivel european înapoi spre pragul dezirabil de 2%, se pot observa variații semnificative față de aceeași lună a anului anterior. În acest sens, se evidențiază Belgia (de la 4,4% la 1,4%), precum și (atenție), țările din Europa Centrală apropiate de România ca nivel de dezvoltare.

Astfel, Ungaria și-a ajustat creșterea anuală a prețurilor de la 5,7% la 2,3%, Polonia de la 4,3% până la 2,5% (cât avem noi ca țintă de referință pentru coridorul vizat de politica monetară) și Cehia de la 2,9% la doar 1,2%.

În mod evident din perspectivă regională, România a mers în sens invers, de la 5,3% la 8,5%, urmare a liberalizării energiei electrice și creșterii TVA.

De subliniat și evoluțiile celor mai mari trei economii ale Zonei Euro, care sunt și cei mai mari parteneri ai țării noastre în comerțul exterior. Se pare că nu de acolo a venit vreo influență nefastă, din moment ce Germania s-a dus de la 2,8% în urmă cu un an spre 2,1% (era la 2% în decembrie), Italia s-a menținut la un nivel și mai scăzut (1,7% la începutul lui 2025 și 1% în prima lună din 2026) iar Franța a evoluat, în același interval de timp, de la 1,8% la doar 0,4%.