De ce saboteaza ANPC functionarea CSALB?

ANPC (Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorului) submineaza functionarea CSALB (Centrul de Solutionare a Litigiilor din Domeniul Bancar), desi nu are nicio atributie legala in solutionarea pe cale amiabila a litigiilor din domeniul financiar bancar, ci doar a celor din alte domenii.

ANPC este acuzata de CSALB ca incalca legea, prin refuzul de a numi un reprezentant in Colegiul sau de Coordonare, conform prevederilor Ordonantei nr.38/2015 privind solutionarea alternativa a litigiilor dintre consumatori si comercianti:

„Faptul că ANPC refuză de un an să numească un reprezentant în Colegiu reprezintă o încălcare a prevederilor legale și o încercare de blocare a activității CSALB”.

– De ce nu a numit ANPC un reprezentant in CSALB? am intrebat ANPC, dar nu am primit niciun raspuns.

ANPC mai este acuzata de CSALB ca nu a furnizat, in 2024, lista asociatiilor de consumatori care indeplinesc cerintele legale pentru a face parte din Colegiul CSALB, dupa ce, in 2020, ANPC a informat CSALB ca nu exista asociatii care sa indeplineasca cerintele legale.

– De ce nu a raspuns ANPC la solicitarea CSALB privind asociatiile de consumatori care indeplinesc cerintele legale sa fie reprezentate in CSALB?
– Care sunt asociatiile de consumatori care indeplinesc conditiile din art. 32 sau art. 33 din Ordonanta Guvernului nr. 21/1992? am intrebat ANPC, insa nu am primit raspuns.

Lipsa unui reprezentant al consumatorilor in conducerea CSALB a fost motivul pentru care Ministerul Economiei (in prezent Ministerul Energiei), autoritatea competenta in cazul entitatilor SAL (Solutionarea Alternativa a Litigiilor) a refuzat, in 2018, inscrierea CSALB pe lista entitatilor SAL, o cerinta legala.

Din acest motiv, CSALB a dat in judecata Ministerul, in acelasi an, 2018. Procesul s-a finalizat insa abia la finalul anului trecut, 2024, cand Inalta Curte de Casatie si Justitie (ICCJ) a respins cererea CSALB de a fi inscrisa pe lista entitatilor SAL.

Aceasta nu inseamna ca CSALB nu poate functiona in continuare, ca pana acum, intrucat procesul nu are nicio legatura cu functionarea CSALB, dupa cum a precizat institutia.

Situatia a fost exploatata mai intai de seful Info Cons, Sorin Mierlea, care a denigrat activitatea CSALB, declarand ca „nu este o solutie reala pentru consumatori”, desi CSALB solutioneaza amiabil mai multe litigii decat ANPC (vezi aici statisticile).

Info Cons si alte asociatii ale consumatorilor nu s-au inteles, din 2016 pana acum, sa-si aleaga un reprezentant comun in CSALB, in conditiile in care, in 2020, ANPC spunea ca nicio asociatie nu indeplineste cerintele legale de reprezentativitate in CSALB.

– Info Cons indeplineste conditiile din art. 32 sau art. 33 din Ordonanta Guvernului nr. 21/1992 pentru a fi reprezentata in CSALB? – De ce Info Cons nu are un reprezentant in CSALB? am intrebat Info Cons, insa nu am primit raspuns.

Ulterior a profitat si ANPC, care a transmis un comunicat in care sugereaza ca CSALB nu mai poate functiona ca entitate SAL, iar pana la clarificarea situatiei, consumatorii se pot adresa directiei SAL din cadrul ANPC.

Numai ca ANPC nu are atributii legale de a solutiona amiabil litigiile clientilor bancilor, dupa cum a mentionat si CSALB, care este, conform legii, singura entitate SAL abilitata de lege sa solutioneze amiabil litigiile clientilor bancilor si IFN-urilor.

– De ce considerati ca CSALB nu mai poate functiona iar consumatorii trebuie sa se adreseze ANPC?
– Cate dosare tip SAL a solutionat ANPC in 2024 si cate dintre acestea se refera la banci si IFN-uri?
– Cate reclamatii la adresa bancilor si IFN-urilor au fost primite de ANPC in 2024 si cum au fost solutionate? am intrebat ANPC, dar nu am primit raspuns.

In aceasta situatie, concluzia care se poate trage este ca ANPC submineaza activitatea CSALB, probabil o continuare a atitudinii fostului sau sef, Horia Constantinescu, care s-a folosit de aceasta functie pentru a-si face campanie electorala, lansand acuzatii populiste impotriva bancilor.

Vezi si cazul din 2023, cand Constantinescu a amendat bancile pentru modul de calcul al ratelor la credite. Numai ca ANPC a pierdut pana acum aproape toate procesele cu bancile care au contestat ordinele emise de Constantinescu. Un an mai tarziu, in 2024, acesta a plecat de la ANPC, pentru a deveni candidatul PSD la Primaria Constanta.

Dupa ce a pierdut alegerile pentru Primaria Constanta, Constantinescu s-a intors, de la incepului lui 2025, la ANPC Constanta, unde a lucrat inainte sa fie numit seful ANPC, in 2022.

Cum poate fi rezolvata problema CSALB?

De fapt, nu se poate spune ca este o problema a CSALB, intrucat aceasta institutie nu are nicio vina ca asociatiile consumatorilor nu s-au inteles sa-si numeasca reprezentant in conducerea sa, iar interesele sefilor ANPC sunt mai degraba politice decat de protectie a consumatorilor.

Probabil ca solutia consta in modificarea Legii privind SAL, Ordonanta nr.38 din 2015, astfel incat sa fie posibila numirea unui reprezentant al consumatorilor in CSALB.

Pana atunci insa, CSALB isi continua activitatea, ca pana acum.

CSALB a explicat, intr-un comunicat, situatia paradoxala prin care nu s-a putut numi un reprezentant al consumatorilor in conducerea sa:

“În primul an de funcționare al CSALB, asociațiile de consumatori au avut reprezentant în Colegiu, dar InfoCons, prin președintele său, Sorin Mierlea, care este chiar persoana care l-a propus inițial pe acel reprezentant, a cerut retragerea lui prin adrese repetate, iar retragerea efectivă a mandatului reprezentantului consumatorilor a intervenit la finalul lunii octombrie 2016.

Cu alte cuvinte, InfoCons a cerut retragerea reprezentantului asociațiilor de consumatori și, ulterior, s-a folosit de absența acestuia pentru a-și fundamenta calitatea de intervenient în proces.

În acest mod s-a creat o situație paradoxală, în sensul că, deși refuzul înscrierii CSALB pe lista entităților SAL a fost motivat de absența reprezentantului asociațiilor de consumatori, acest motiv a fost imputat în mod absurd Centrului, care NU are atribuții legale în sensul desemnării reprezentantului acestor asociații.

În perioada ulterioară retragerii mandatului reprezentantului asociațiilor de consumatori a existat o corespondență asiduă între CSALB și asociațiile de consumatori care au format mai mulți poli pentru desemnarea unui alt membru în structura Colegiului de Coordonare. Astfel, CSALB a primit mai multe nominalizări pentru ocuparea acestei poziții și a explicat de fiecare dată că nu are nicio atribuție legală în sensul alegerii unui membru dintre persoanele propuse de aceste asociații (la un moment dat erau 3 persoane, ulterior primindu-se și alte propuneri), aceasta fiind prerogativa exclusivă a fiecărei entități participante la această structură colegială: ANPC, ARB, BNR și asociațiile de consumatori (al 5-lea membru fiind independent și ales de ceilalți).”