De ce nu creste ratingul Romaniei, desi avem cel mai mare avans al PIB-ului din Europa? Cum arata economia noastra in comparatie cu Polonia, Ungaria si Bulgaria

Agentia americana de rating Standard&Poors a mentinut ratingul Romaniei la BBB-, cel mai slab din categoria “investment grade” si primul deasupra zonei investitiilor speculative, in ciuda faptului ca tara noastra inregistreaza cea mai mare crestere economica din Europa, indicatorii macroeconomici sunt foarte buni si avem un guvern tehnocrat, care cel putin teoretic, ar trebui sa evite derapajele politice in bugetul public. 

S&P nu a majorat nici macar perspectiva de rating, asa cum a facut Moodys in decembrie anul trecut, de la stabila la pozitiva, care ar putea fi un prim pas spre majorarea ratingului. (vezi aici detalii)

Existenta guvernului tehnocrat in Romania pare insa a nu conta deloc pentru analistii agentiei de rating americane S&P. In chiar prima fraza a comunicatului in care anunta mentinerea ratingului, se arata ca “incertitudinea politica din Romania ar putea ramane ridicata pana la alegerile generale din decembrie, fiind posibile noi deteriorari ale finantelor publice”.

“In ciuda posibilelor cresteri ale deficitului bugetar si cel extern, nu ne asteptam ca datoria publica si cea externa sa creasca semnificativ si ne asteptam ca nivelul de imprevizibilitate sa scada dupa alegeri”, aduga S&P. (vezi aici comunicatul)

Riscul de majorare a asa-ziselor deficite gemene (cel bugetar si cel de cont curent), precum si nivelul redus al bunastarii populatiei, masurata prin nivelul PIB pe cap de locuitor de doar 9.100 de dolari, penultimul loc din UE) reprezinta motivul principal pentru care Romania nu poate obtine o nota mai buna de la agentia de rating.

Aceste dezavantaje anuleaza practic elementele pozivite, precum cresterea economica puternica si nivelurile reduse ale datoriei publice si a celei externe.

De altfel, S&P prognozeaza ca ritmul de crestere al PIB-ul Romaniei va scadea la jumatate peste doi ani, de la 4,5% estimarea pentru 2016 la 3,5% in 2017, 2,5% in 2018 si numai 2% in 2019.

Comparativ, in Polonia se estimeaza un PIB mai uniform in urmatorii ani, in jurul a 3% pe an, iar in Ungaria o medie de 2,5% pe an, ritmuri apropiate, asadar, de cel al tarii noastre. Doar Bulgaria este in urma, cu cresteri de doar 1,5% pe an.

PIB-ul pe cap de locuitor este estimat de S&P la 9.100 de dolari in 2016, comparativ cu 12.400 de dolari atat in Ungaria cat si in Polonia, si doar 6.800 de dolari in Bulgaria.

Agentia estimeaza ca in urmatorii trei ani, pana in 2019, PIB-ul pe cap de locuitor in Romania va creste cu 17,5%, de la 7.100 la 10.700 de dolari, in timp ce in Polonia va urca cu 18,5%, de la 12.400 la 14.800 de dolari, un ritm asemanator cu cel din Ungaria.

In privinta deficitului de cont curent, estimat la 2,1% din PIB in acest an pentru Romania, urmand a creste la 3% in 2019, stam mult mai slab decat Polonia, unde este prognozat la doar 0,2% in acest an si doar 1% in 2019, la fel ca in Bulgaria. Ungaria sta mult mai rau decat noi, cu 4,3% in 2016, urmand a scadea la 2,7% peste trei ani.

In cazul deficitului bugetar, estimarile sunt de 3% pentru 2016 in cazul Romaniei, in crestere substantiala, de la 0,7% anul trecut, si cel mai ridicat dintre tarile vecine: Polonia are o prognoza de 2,9%, Ungaria de doar 1,8% iar Bulgaria de 2%.

Pentru anul viitor, prognoza pentru tara noastra este si mai drastica: deficit bugetar de 3,5%, fata de 3,2% in Polonia, 2,5% in Ungaria si 1,9% in Bulgaria. Analistii S&P motiveaza acesta crestere prin preconizatele noi masuri de relaxare fiscala anuntate de autoritatile romane, precum reducerea taxei pe valoarea adaugata (TVA) a accizelor de la inceputul anului viitor.

Mai mult, agentia americana apreciaza ca deficitul guvernamental ar putea creste si mai mult daca vor fi adoptate proiectele de lege privind reducerea contributiilor sociale, cresterea punctului de pensie de la 35% la 45% din salariul mediu, precum si alte majorari salariale, iar acestea nu vor fi compensate de alte masuri.

In concluzie, comparand acesti indicatori si asimilandu-i ratingurilor aferente tarilor, concluzia este ca, intr-adevar, nu exista motive deosebite pentru o majorare a notei tarii noastre, care este apropiata de cea a tarilor vecine, mai exact este identica cu cea a Ungariei (BBB-), mai mare decat a Bulgariei (BB+) si cu o treapta sub ratingul Poloniei (BBB+).