Cum sunt supravegheate criptomonedele la nivelul sistemului bancar?

Criptomonedele reprezintă, de ceva vreme, o investiție foarte riscantă, din două perspective:

1. Sunt foarte volatile, ceea ce înseamnă că există riscuri mari de pierdere a banilor cu care se cumpără diverse active crypto;

2. Reprezintă unealta perfectă pentru fraude online, pentru că-și pierd rapid urmele, neputând fi urmărite precum un transfer bancar, după cum am văzut în acest articol;

Dar cu toate acestea, investițiile în crypto sunt tot mai populare, iar infrastructura care permite dezvoltarea acestora se extinde permanent:

• apar tot mai multe bancomate de criptomonede, precum bitcoin;

• există bănci digitale, precum Revolut, care promovează și permit investițiile în criptomonede;

De aceea, am trimis la Banca Națională a României (BNR) câteva întrebări privind criptomonedele. Iată răspunsurile primite:

– Are BNR un sistem de supraveghere a tranzacțiilor cu criptomonede realizate prin intermediul băncilor?

BNR: Potrivit atribuțiilor conferite Băncii Naționale a României de prevederile cadrului legal aplicabil, menționăm următoarele aspecte:

(i) potrivit prevederilor art. 27 alin. (1) lit. e) din Legea 129/2019 pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, cu modificările și completările ulterioare, Banca Naţională a României deţine atribuţii exclusive privind supravegherea şi controlul, pe bază de risc, al respectării dispoziţiilor Legii 129/2019 de către furnizorii de servicii de criptoactive, care au şi calitatea de instituţii de credit sau instituţii emitente de monedă electronică şi care solicită autorizare pentru furnizarea de servicii de criptoactive, conform dispoziţiilor art. 60 din Regulamentul (UE) 2023/1.114, ce desfăşoară activitate şi au prezenţă fizică pe teritoriul României;

(ii) cu privire la activitatea clienților băncilor ce reprezintă platforme de tranzacționare a criptoactivelor sau ale căror tranzacții implică criptoactive, precizăm că, potrivit cadrului legal aplicabil, băncile au obligația realizării măsurilor de cunoaștere a clientelei (monitorizarea relațiilor de afaceri fiind o componentă a acestora), adaptate în funcție de gradul de risc asociat clienților respectivi.

Față de cele menționate la punctele (i) și (ii), arătăm că, raportat la cerințele legale invocate, BNR exercită prerogativele stabilite în sarcina autorității de supraveghere, în strictă conformitate cu dispozițiile cadrului normativ care-i guvernează activitatea.

– În cazul băncilor care permit investiții și tranzacții cu criptomonede, precum Revolut, există reguli prudențiale și de protecție a clienților împotriva fraudelor impuse de BNR?

BNR: Referitor la mențiunea privind Revolut, respectiv regulile prudențiale impuse de BNR, precizăm că, în conformitate cu prevederile articolului 208 alin. 1 din OUG 99/2006 privind instituțiile de credit și adecvarea capitalului, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 227/2007, cu modificările și completările ulterioare, supravegherea prudențială a instituțiilor de credit din alte state membre, inclusiv în ceea ce privește activitățile desfășurate pe teritoriul României, se asigură de autoritatea competentă din statul membru de origine, în cazul de față BCE, având în vedere faptul că Revolut Bank UAB Vilnius Sucursala București are statutul de sucursală a unei instituţii de credit dintr-un alt stat membru (Lituania), care face parte din cadrul sistemului de supraveghere bancară europeană (MUS – Mecanism Unic de supraveghere).

De asemenea, potrivit articolului 210 alin. 1 din OUG 99/2006 “Pentru supravegherea prudențială a instituțiilor de credit dintr-un alt stat membru, care desfășoară activitate în România, în special printr-o sucursală, Banca Națională a României colaborează cu autoritățile competente din statul membru de origine și din alte state membre în care instituția de credit desfășoară activitate“.

Astfel, având în vedere competențele BCE în domeniul supravegherii, a fost încheiat un memorandum de înțelegere multilateral între BCE și autoritățile naționale competente (ANC) ale celor șase state membre ale UE, inclusiv Romania, care nu fac parte din MUS, în vederea asigurării unui cadru pentru schimbul de informații și cooperarea între autorități.

– Câte investiții și tranzacții cu cryptomonede (număr și volum) sunt realizat de români, clienți ai băncilor?

Referitor la numărul și volumul de investiții și tranzacții cu cryptomonede realizate de români, clienți ai băncilor, nu deținem astfel de informații.