Ce arată primul raport detaliat privind fraudele bancare din România și Europa

Primul raport detaliat privind fraudele bancare din Europa, inclusiv România, a fost publicat de Banca Centrală Europeană (ECB) și Autoritatea Bancară Europeană (EBA). 

Ca orice studiu, acesta confirmă ceea ce am aflat deja de ceva timp de la cititori: că cele mai mai multe fraude nu se mai fac acum prin copierea cardurilor, ci prin aplicațiile bancare.

Iar dacă fraudele cu cardurile se realizează în principal prin furtul datelor cardului, fraudele prin aplicațiile bancare sunt orchestrate prin manipularea clienților băncilor de către escroci. Vezi câteva exemple, în acest articol:

Care sunt cele mai frecvente tipuri de fraude bancare

Deși orientarea infractorilor spre aplicațiile bancare era previzibilă, odată cu utilizarea acestora de tot mai multă lume, inclusiv de persoane cu mai puțină școală și mai în vârstă, băncile românești au fost prinse cam nepregătite, arată statisticile.

Conform raportului ECB, rata fraudelor realizate prin transferuri bancare, care se realizează cu preponderență prin aplicațiile de mobile banking, a fost în România de două ori mai mare decât media din Europa.

În contrast, rata fraudelor realizate cu cardurile este în România printre cele mai mici din Europa.

Problema este că volumul fraudelor realizate acum prin aplicațiile bancare este mult mai mare decât cel al fraudelor cu cardul.

Mai exact, în România au fost raportate fraude prin transferuri bancare în valoare de 64 milioane de euro în 2024, comparativ cu doar 10 milioane de euro cât a fost valoarea fraudelor prin carduri. Vezi detalii, în acest articol:

Câte fraude bancare și cu ce valoare s-au făcut în România în 2024

Fraudele bancare prin manipularea clienților au luat o amploare atât de mare încât unele bănci românești nu permit clienților să utilizeze aplicațiile de mobile banking, dacă pe telefon sunt instalate aplicații pentru controlul la distanță al telefonului, precum Anydesk.

O problemă: responsabilitatea cade exagerat de mult pe umerii clienților

O problemă relevată de studiul ECB este că pierderile din fraudele bancare sunt suportate într-o proporție covârșitoare de către clienții băncilor:  în 97% dintre cazurile de fraude prin transferuri din România, clienții băncilor sunt cei care suportă pierderile, media europeană fiind de 85%.

„În majoritatea țărilor, modus operandi al fraudei prin transferuri bancare, adesea cu tranzacții autentificate prin SCA, este deosebit de penalizant pentru utilizatorii care au fost considerați responsabili pentru pierderile legate de transferurile interbancare”, conform raportului ECB.

Putem confirma opinia din raport, dacă ne gândim la cazuri semnalate de cititori, cărora le-au fost făcute credite prin fraudă, ei crezând că de fapt fac altceva (actualizează datele personale sau plătesc o taxă), iar banca nu a acceptat să anuleze respectivul credit, cum s-a întâmplat în acest caz:

Revolut își recuperează creditele făcute prin fraudă tot de la cei păgubiți

Băncile românești ar trebui să-și asume o parte din pierderile aferente fraudelor, în astfel de cazuri. Și poate că și legislația privind atribuirea răspunderilor în cazul fraudelor ar trebui revizuită.

De asemenea, băncile și BNR ar trebui să adopte mai multe măsuri de prevenire a fraudelor, după cum am sugerat în acest articol:

Ce măsuri de prevenire a fraudelor ar trebui să ia băncile