Bancile nu l-au ascultat pe guvernatorul BNR: nu au crescut dobanzile la depozite

La o luna si jumatate de la recomandarea guvernatorului BNR, Mugur Isarescu, ca bancile sa majoreze dobanzile la depozite, ca reactie la inasprirea politicii monetare a bancii nationale, de la inceputul lunii aprilie, prin introducerea unui control strict al lichiditatii, fata de un control ferm practicat anterior, nicio banca mare nu a modificat dobanzile la depozitele in lei sau euro.

Acestea au ramas exact la aceleasi niveluri ca in luna martie. (vezi foto)

“Intarirea politicii monetare va face in mod sigur ca dobanzile din piata monetara pe termen scurt, la o zi si o saptamana, sa fie destul de sus, spre facilitatea de creditare. Ceea ce ar insemna si pe aceasta cale, nu doar prin controlul strict al lichiditatii, o intarire de politica monetara. Probabil ca bancile vor simti ca au mai putina lichiditate si vor lua o decizie pe care, cel putin eu sper sa o ia cat mai repede, si anume sa majoreze dobanzile la depozitele pentru populatie si agentii economici. Si aceasta inseamna tot o intarire a politicii monetare”, a declarat Isarescu, in cadrul briefingului cu presa din 2 aprilie 2019, cand BNR a anuntat intarirea politicii monetare, printr-un control strict al lichiditatii.

Bancile nu prea au motive sa creasca dobanzile la depozite, pentru ca nu le duc lipsa, ba chiar au mai multe decat ar avea nevoie pentru a le transforma in credite.

Raportul credite/depozite a fost 73% la finalul lui 2018 si a continuat sa scada in primul trimestru din acest an, cand volumul depozitelor din banci a crescut de doua ori mai mult decat creditele.

Astfel, soldul total al creditelor a crescut in primul trimestru din 2019 cu 1,9 miliarde lei (1,4%), la 134,9 miliarde lei, in timp ce depozitele au sporit cu 5,4 miliarde lei (2,7%), la 204,1 miliarde lei.

In acelasi timp, bancile au majorat dobanzile la creditele noi in lei de la 6,97% la 7,77%, in primul trimestru al acestui an. (vezi aici detalii)

In piata interbancara, dupa decizia BNR de a implementa un control strict al lichiditatii, pe parcursul lunii aprilie s-a inregistrat un deficit de lichiditate de 1,2 miliarde lei zilnic, in conditiile in care unele banci au apelat la facilitatea permanenta de creditare a bancii nationale, cu sume medii de 1,5 miliarde lei zilnic, in timp ce altele au facut depozite de doar 0,4 miliarde lei.

In luna aterioara, martie, a existat un surplus de lichiditate in piata interbancara de 2 miliarde lei, in februarie un deficit de 2,5 miliarde lei, mai mare decat in aprilie, iar in ianuarie un surplus de aproape 2 miliarde lei.

Dobanzile pietei interbancare au crescut putin in aprilie

In conditiile revenirii deficitului de lichiditate din aprilie, dobanzile pietei interbancare au crescut, dar nesemnificativ: ROBOR la 3 luni a urcat de la 3,2% la 3,4%, aproape de bariera de 3,5%, reprezentata de rata facilitatii de creditare Lombard a BNR.

Pe termen scurt, ROBOR overnight a avut avut aceeasi tentinda: de la 3,5% in 2 aprilie a urcat imperceptibil, la 3,55% spre finalul lunii.

Dobanzile tranzactiilor efective, pe termen scurt, din piata monetara interbancara, pe baza carora se calculeaza acum si noul Indice de Referinta pentru Creditele Consumatorilor (IRCC), a urcat in aprilie la 3,2%, ca medie lunara, de la 2,46% in martie, insa a ramas sub nivelul din februarie, cand a ajuns la 3,37%.

In mai, dobanzile au scazut din nou

De la inceputul lunii mai, dobanzile au urmat insa o tendinta de scadere semnificativa, cele pe termen scurt revenind la 2%, iar ROBOR la 3 luni pana la 3,3%, datorita reaparitiei excesului de lichiditate din piata bancara, la finalul lunii aprilie, cand Ministerul Finantelor a rambursat bancilor o transa importanta de obligatiuni, in valoare de aproape 9 miliarde lei.

In aceste conditii, BNR a inceput sa dreneze lichiditatea in exces din piata monetara, incepand din 6 mai, cand a atras depozite de 2,6 miliarde lei, suma majorata la 2,9 miliarde lei in 13 mai.

Cu toate acestea, dobanzile au continuat sa scada: ROBOR overnight a coborat de la 2,73% in 6 mai la 2,09% in 14 mai, in timp ce ROBOR la 3 luni a scazut la 3,29%, fata de 3,23% cat era in 2 aprilie, cand s-a anuntat controlul strict al lichiditatii.

In privinta cursului de schimb valutar, acesta a ramas stabil in aprilie, cursul leu/euro fiind de 4,7582 lei pentru un euro la finalul lunii aprilie, usor mai scazut decat valoarea de 4,7628 lei de la finalul lunii martie.

In prima jumatate a lunii mai, cursul a ramas de asemenea stabil, dar in ultimele doua zile a urcat la 4,7616 lei pentru un euro, in 14 mai 2019.

In concluzie, controlul strict al lichiditatii anuntat de BNR in 2 aprilie se poate spune ca nu si-a produs inca efectele. Poate mai tarziu.