De ce a mentinut BCE dobanda neschimbata, la 4% pe an

Puternicele presiuni inflationiste si mentinerea unui ritm sustinut de crestere economica, desi mai mic decat anul trecut, a determinat Banca Centrala Europeana sa mentina dobanda la nivelul de 4% pe an. rnrnMai jos va prezentam editorialul lunar publicat de Banca Centrala Europeana ce contine informatiile prezentate de BCE dupa decizia de mentinere a dobanzii.rnrnBanca Centrala EuropeanarnrnEDITORIALrn17 aprilie 2008 – Buletin LunarrnrnÎn sedinta din data de 10 aprilie 2008, Consiliul guvernatorilor BCE a hotãrât, pe baza analizelor economice si monetare periodice, ca ratele dobânzilor reprezentative ale BCE sã rãmânã nemodificate. Informatiile recente confirmã existenta unor presiuni inflationiste semnificative pe termen scurt. De fapt, zona euro traverseazã o perioadã relativ prelungitã caracterizatã de rate anuale ale inflatiei temporar ridicate, care este, în mare parte, rezultatul majorãrii preturilor energiei si produselor alimentare. De asemenea, se confirmã evaluarea Consiliului guvernatorilor, potrivit cãreia riscurile în sensul cresterii la adresa stabilitãtii preturilor sunt predominante pe termen mediu, în contextul persistentei unei expansiuni puternice a creditului si a agregatelor monetare. Fundamentele economice din zona euro sunt solide. rnrnDatele macroeconomice cele mai recente indicã în continuare un ritm moderat, dar sustinut, de crestere a PIB real. Cu toate acestea, gradul de incertitudine asociat turbulentelor de pe pietele financiare se mentine deosebit de ridicat, iar tensiunile ar putea dura mai mult decât s-a anticipat initial. În acest context, Consiliul guvernatorilor subliniazã cã mentinerea stabilitãtii preturilor pe termen mediu rãmâne principalul sãu obiectiv, în conformitate cu mandatul încredintat. Ancorarea fermã a anticipatiilor inflationiste pe termen mediu si lung reprezintã prioritatea absolutã pentru Consiliul guvernatorilor si trebuie sã se manifeste vigilentã în aceastã privintã. Consiliul guvernatorilor considerã cã actuala orientare a politicii monetare va contribui la realizarea acestui obiectiv si îsi mentine angajamentul ferm privind evitarea efectelor secundare si a materializãrii riscurilor în sensul cresterii la adresa stabilitãtii preturilor pe termen mediu. Consiliul guvernatorilor va continua sã monitorizeze cu deosebitã atentie toate evolutiile în sãptãmânile urmãtoare.rnrnÎn ceea ce priveste analiza economicã, potrivit celei de-a doua estimãri a Eurostat, ritmul trimestrial de crestere a PIB real în zona euro în trimestrul IV 2007 s-a situat la nivelul de 0,4%, în comparatie cu 0,7% în trimestrul anterior. De asemenea, informatiile recente privind activitatea economicã confirmã anticipatiile anterioare privind o crestere moderatã, dar sustinutã, în primul trimestru al anului 2008. În general, fundamentele economice din zona euro sunt solide, economia neprezentând dezechilibre majore.rnrnPrivind în perspectivã, se anticipeazã cã în anul 2008 atât cererea internã, cât si cea externã vor sustine ritmul de crestere a PIB real în zona euro, desi într-o mãsurã mai micã decât în anul 2007. În pofida faptului cã se aflã într-un proces de temperare, se anticipeazã cã expansiunea economiei mondiale va rãmâne robustã, fiind favorizatã mai ales de ritmul dinamic de crestere a economiilor emergente. Cererea externã din zona euro ar trebui sã fie astfel stimulatã în continuare. Totodatã, dinamica investitiilor în zona euro ar trebui sã sprijine în continuare activitatea economicã, deoarece gradul de utilizare a capacitãtilor de productie este ridicat, rentabilitatea înregistreazã un ritm de crestere sustinut si nu existã semnale importante cu privire la eventuale constrângeri legate de oferta de credite bancare. În acelasi timp, ca urmare a îmbunãtãtirii conditiilor economice si a moderãrii ritmului de crestere a salariilor, numãrul persoanelor angajate si rata de participare pe piata fortei de muncã au crescut semnificativ, iar rata somajului a scãzut la niveluri record pentru ultimii 25 de ani. Desi atenuatã de efectele majorãrii preturilor energiei si produselor alimentare asupra puterii de cumpãrare, cresterea consumului ar urma sã contribuie în continuare la expansiunea economicã, în concordantã cu sporirea nivelului venitului real disponibil.rnrnGradul de incertitudine privind perspectivele cresterii economice rãmâne ridicat si se mentin riscurile în sensul decelerãrii. Acestea se referã în principal la turbulentele de pe pietele financiare, care ar putea dura mai mult decât s-a prevãzut initial si al cãror impact asupra economiei reale ar putea fi mai amplu decât cel anticipat în prezent. De asemenea, riscuri în sensul decelerãrii decurg si din efectul inhibitor asupra consumului si investitiilor exercitat de majorãrile suplimentare neprevãzute ale preturilor energiei si produselor alimentare, precum si din presiunile protectioniste si din eventualele corectii abrupte determinate de dezechilibre la nivel mondial.rnrnÎn ceea ce priveste evolutia preturilor, estimarea preliminarã a Eurostat indicã faptul cã, în luna martie 2008, rata anualã a inflatiei mãsuratã prin IAPC a fost de 3,5%, fatã de 3,3% în luna anterioarã. Aceasta confirmã persistenta unor presiuni inflationiste semnificative pe termen scurt, care au continuat sã se intensifice în ultima perioadã, fiind generate mai ales de majorãrile considerabile din ultimele luni ale preturilor energiei si produselor alimentare. Privind în perspectivã, este probabil ca rata anualã a inflatiei IAPC sã se mentinã semnificativ peste nivelul de 2% în lunile urmãtoare si sã înregistreze numai o moderare treptatã în restul anului 2008. Prin urmare, zona euro traverseazã în prezent o perioadã relativ prelungitã caracterizatã de rate anuale ale inflatiei temporar ridicate.rnrnSe mentin în mod clar riscurile în sensul cresterii asociate perspectivelor privind inflatia pe termen mediu. Printre aceste riscuri se numãrã posibilitatea unor majorãri suplimentare ale preturilor energiei si produselor alimentare, precum si a unor cresteri peste asteptãri ale preturilor administrate si ale impozitelor indirecte. Mai ales, existã riscul ca presiunile inflationiste sã fie accentuate de procesul de stabilire a salariilor si a preturilor. Capacitatea firmelor de stabilire a preturilor, cu precãdere pe segmentele de piatã cu concurentã scãzutã, s-ar putea dovedi mai puternicã decât se anticipeazã în prezent si existã posibilitatea unor majorãri salariale peste asteptãri, având în vedere gradul ridicat de utilizare a capacitãtilor de productie si conditiile tensionate de pe piata fortei de muncã.rnrnÎn acest context, este imperios necesar ca toate pãrtile implicate sã dea dovadã de responsabilitate. Trebuie evitate efectele secundare generate de impactul scumpirii energiei si produselor alimentare asupra procesului de stabilire a salariilor si a preturilor. În opinia Consiliului guvernatorilor, evitarea acestor efecte este absolut esentialã în vederea mentinerii stabilitãtii preturilor pe termen mediu si, prin urmare, a puterii de cumpãrare a tuturor cetãtenilor din zona euro. Consiliul guvernatorilor monitorizeazã cu deosebitã atentie derularea negocierilor salariale în tãrile din zona euro si, în acest sens, este preocupat de existenta unor mecanisme de indexare a salariilor nominale cu indicele preturilor de consum. Aceste mecanisme implicã riscul ca socurile în sens ascendent la adresa inflatiei sã declanseze spirala preturi-salarii, care ar afecta nefavorabil gradul de ocupare a fortei de muncã si competitivitatea din tãrile respective. Prin urmare, Consiliul guvernatorilor lanseazã un apel pentru evitarea unor astfel de mecanisme.rnrnAnaliza monetarã confirmã prevalenta riscurilor în sensul cresterii la adresa stabilitãtii preturilor pe termen mediu si lung. Ritmul anual de crestere a M3 s-a mentinut foarte alert (11,3% în luna februarie), fiind sustinut de persistenta dinamicii puternice a împrumuturilor acordate de IFM sectorului privat. Desi ritmul anual de crestere a M1 a continuat sã înregistreze o temperare în ultimele luni, cresterea depozitelor la termen se mentine la un nivel deosebit de ridicat, deoarece dinamica ratelor dobânzilor pe termen scurt a condus la majorarea costului de oportunitate al detinerii celor mai lichide componente ale M3. Aceasta reflectã relativa aplatizare a curbei randamentelor, care a sporit atractivitatea detinerii de active monetare remunerate cu rate ale dobânzilor apropiate de cele ale pietei, în detrimentul detinerii de instrumente cu o scadentã mai îndelungatã si cu un grad de risc mai ridicat. În general, efectele aplatizãrii curbei randamentelor si o serie de alti factori temporari sugereazã cã, în prezent, expansiunea masei monetare este supraestimatã de ritmul anual de crestere a M3. Cu toate acestea, chiar si dupã luarea în considerare a acestor efecte, o evaluare generalã a celor mai recente date confirmã faptul cã ritmul expansiunii monetare si a creditului se mentine ridicat.rnrnDinamica împrumuturilor contractate de populatie a consemnat o moderare în ultimele luni, reflectând impactul majorãrii ratelor dobânzilor reprezentative ale BCE începând cu luna decembrie 2005 si al atenuãrii tensiunilor de pe pietele imobiliare în unele tãri din zona euro. Cu toate acestea, cresterea volumului creditelor acordate societãtilor nefinanciare s-a mentinut deosebit de alertã. Împrumuturile bancare contractate de societãtile nefinanciare din zona euro au înregistrat un ritm anual de crestere de 14,8% în perioada de 12 luni încheiatã la sfârsitul lunii februarie 2008. Pe ansamblu, împrumuturile bancare acordate sectorului privat din zona euro au consemnat un ritm anual de crestere de aproximativ 11% în ultimii doi ani.rnrnPentru moment, nu existã suficiente dovezi pentru a demonstra cã turbulentele de pe pietele financiare, manifestate începând cu luna august 2007, au influentat semnificativ dinamica generalã a agregatului monetar în sens larg si a creditului. În pofida înãspririi standardelor de creditare semnalate în sondajul asupra creditului bancar din zona euro, mentinerea cresterii puternice a volumului împrumuturilor acordate societãtilor nefinanciare sugereazã faptul cã, pânã în prezent, oferta de credite bancare pentru întreprinderile din zona euro nu a fost considerabil afectatã de turbulentele financiare. Sunt necesare date si analize suplimentare pentru a obtine o imagine mai cuprinzãtoare a impactului exercitat de evolutia pietelor financiare asupra bilanturilor bãncilor, asupra conditiilor de finantare, precum si asupra expansiunii agregatelor monetare si a creditului.rnrnÎn concluzie, coroborarea informatiilor identificate în cadrul analizei economice cu rezultatul analizei monetare confirmã fãrã echivoc evaluarea conform cãreia riscurile în sensul cresterii la adresa stabilitãtii preturilor sunt predominante pe termen mediu, date fiind expansiunea foarte puternicã a creditului si a agregatelor monetare, precum si absenta unor semnale importante cu privire la eventuale constrângeri legate de oferta de credite bancare acordate populatiei si societãtilor nefinanciare. Fundamentele economice din zona euro sunt solide, iar cele mai recente date macroeconomice indicã în continuare un ritm moderat, dar sustinut, de crestere a PIB real. Cu toate acestea, gradul de incertitudine asociat turbulentelor de pe pietele financiare se mentine deosebit de ridicat, iar tensiunile ar putea dura mai mult decât s-a anticipat initial. În acest context, Consiliul guvernatorilor subliniazã cã ancorarea fermã a anticipatiilor inflationiste pe termen mediu si lung reprezintã prioritatea absolutã. Consiliul guvernatorilor considerã cã actuala orientare a politicii monetare va contribui la realizarea acestui obiectiv si îsi mentine angajamentul ferm privind evitarea efectelor secundare si a materializãrii riscurilor în sensul cresterii la adresa stabilitãtii preturilor pe termen mediu. Consiliul guvernatorilor va continua sã monitorizeze cu deosebitã atentie toate evolutiile în sãptãmânile urmãtoare.rnrnÎn ceea ce priveste politicile fiscale, intentiile exprimate în cele mai recente versiuni ale programelor de stabilitate implicã o majorare a ponderii în PIB a deficitului bugetar consolidat în zona euro în anul 2008. Existã posibilitatea manifestãrii unor noi presiuni fiscale, dat fiind cã ipotezele macroeconomice extrem de optimiste sunt deja revizuite în sens descendent, iar revendicãrile politice de relaxare fiscalã sunt în crestere. În aceastã situatie, se recomandã ca tãrile care se confruntã cu dezechilibre fiscale sã ia mãsuri pentru a înregistra noi progrese în directia consolidãrii structurale, conform cerintelor prevãzute în Pactul de stabilitate si crestere. În conjunctura actualã, aplicarea unor politici fiscale deosebit de prudente, orientate cãtre stabilitate, ar contribui, de asemenea, la atenuarea presiunilor inflationiste.rnrnÎn ceea ce priveste reformele structurale, Consiliul guvernatorilor salutã lansarea de cãtre Consiliul European a ciclului 2008-2010 al Strategiei Lisabona reînnoite pentru crestere economicã si ocuparea fortei de muncã. Tendintele favorabile de pe piata fortei de muncã din zona euro sugereazã cã reformele economice dau rezultate. Cu toate acestea, rãmân încã multe provocãri, deoarece gradul general de ocupare a fortei de muncã se aflã încã sub pragul tintei de 70% prevãzute de Strategia Lisabona, iar rata somajului se mentine la un nivel inacceptabil de ridicat. De asemenea, ritmul de crestere a productivitãtii rãmâne scãzut, limitând cresterea veniturilor în general. Prin urmare, Consiliul guvernatorilor încurajeazã ferm tãrile din zona euro sã-si intensifice eforturile pe calea reformei, în special în ceea ce priveste favorizarea integrãrii pietelor si reducerea rigiditãtilor de pe pietele produselor si ale fortei de muncã, care restrictioneazã concurenta, flexibilitatea fortei de muncã si diferentierea salarialã, sustinând în paralel eforturile acestora. Aceste tãri nu numai cã trebuie sã promoveze sporirea gradului de ocupare a fortei de muncã si sã sustinã potentialul de crestere economicã, ci si sã contribuie la atenuarea presiunilor exercitate asupra preturilor.rnrnAceastã editie a Buletinului lunar cuprinde trei articole. Primul analizeazã importanta situatiei financiare a întreprinderilor pentru dinamica investitiilor în zona euro. Cel de-al doilea prezintã o serie de instrumente statistice bazate pe indicatori cu o frecventã mai ridicatã, care sunt disponibili pentru prognozele pe termen scurt referitoare la PIB din zona euro. Cel de-al treilea articol trece în revistã principalele initiative la nivelul UE destinate consolidãrii aranjamentelor privind stabilitatea financiarã.rn