Poate pentru că și o țară săracă, precum a noastră, face la fel?
Atunci când “agenturile” amenință România că o arungă “la gunoi”, în junk, băncile profită pentru a cere dobânzi mari statului pus la zid, dependent de credite.
Așa încât statul român a ajuns să se împrumute încă o dată mai scump decât Bulgaria. Vezi aici statisticile.
Și atunci locuitorii săi cum să fie mai breji?
De aceea vezi reclame făcute de IFN-uri la împrumuturi cu dobânzi uriașe (de 2-3 ori mai mari decât la bănci) pentru a cumpăra copiilor rechizite școlare.
Cine are nevoie de un credit pentru un ghiozdan, penar, adidași și haine la copil? Un om sărac.
Însă un om sărac nu poate fi comparat cu un stat sărac. Pentru că un om poate fi considerat sărac, dacă are un salariu minim pe economie, de 2.500 de lei, stă în chirie și are doi copii, să spunem. E sărac, dar cinstit, cum spunea Ion Iliescu.
Spre deosebire de statul român, care e sărac, dar corupt și incompetent. Și atunci e firesc ca agenturile și băncile să nu aibă scrupule cu el.
IFN-urile se justifică, în principal, prin riscul ridicat de neplată a creditului acordat unui om cu venituri mici și poate și cu datorii acumulate deja sau chiar neplătite.
Ei spun: dacă băncile nu te împrumută pentru că ești în Biroul de Credit, profităm și îți dăm noi bani, dar cu o dobândă dublă sau triplă.
Problema este că IFN-urile se gândesc numai la ele, nu și la oamenii pe care-i împrumută. Ele au grijă doar să profite de pe urma nevoii oamenilor și, eventual, să-și acopere riscurile, cu dobânzi mari.
Nu se gândesc că cineva care se împrumută cu o dobândă mare este posibil să nu-și poată plăti rata la timp și astfel ajunge în Biroul de Credit (adică la mâna lor) sau mai rău, să intre într-o spirală a datoriilor și să devină supraîndatorat.
Cazurile de oameni supraîndatorați, cu zeci de credite de la IFN-uri luate pentru plata altor împrumuturi, nu sunt puține. Vezi aici detalii.
De aceea, poate că e mai bine mori de foame decât să iei pâinea unui sărac, cum spune un proverb.
Investigația Consiliului Concurenței privind ROBOR nu presupune acordarea automată a unor despăgubiri clienților băncilor care au credite în lei cu dobânzi variabile, acestea putând fi obținute doar prin acțiuni în... detalii
Impactul inteligenței artificiale va fi profund, dar va apărea cu întârziere și se va manifesta inegal, consideră Leonardo Badea, Prim-viceguvernator BNR. "Pentru politica unei bănci centrale, acest decalaj are o... detalii
Între ROBOR, EURIBOR și LIBOR există diferențe de metodologie, de guvernanță și de funcție economică, astfel încât eventuale comparații nu pot fi susținute atunci când se evocă amendarea băncilor, conform... detalii
Am fost intrigat că un jurnalist, Liviu Avram, de la publicația G4Media, pune la îndoială, mai degrabă ironizează decizia percepută ca fiind senzațională a unei importante instanțe judecătorești, Curtea de... detalii
La fel ca Temu și AliExpress, Meta și Google trebuie amendate pentru promovarea de informații false destinate înșelătoriilor și fraudelor online
Cum justifică economistul-șef al BNR că este benefică, nu ilegală, cooperarea între bănci pentru stabilirea ROBOR
Bancherii susțin argumentele economistului-șef al BNR împotriva deciziei Consiliului Concurenței privind ROBOR
Acesta nu este jurnalism de calitate
Fundament pentru un nou model de dezvoltare economică - oportunitatea transformărilor tehnologice pentru IMM-urile din România (Leonardo Badea, Prim-viceguvernator BNR)
Leonardo Badea, Prim-viceguvernator BNR: Despre „coincidența divină” și stabilitatea cursului de schimb
În ce constă contraargumentul BNR la acuzația Consiliului Concurenței privind manipularea ROBOR
ROBOR și noua industrie a despăgubirilor: când indignarea ține loc de probă
ARB: Rezoluția abuzivă a Consiliului Concurenței reprezintă o problemă de securitate juridică, predictibilitate economică și de credibilitate a statului român
Scrisoare deschisă a sectorului financiar-bancar privind cazul ROBOR