Productivitatea muncii în comerț s-a situat peste productivitatea muncii în industrie anul trecut, potrivit datelor publicate de INS.
Raportarea valorii adăugate brute obținute pe tipuri principale de activități la numărul de salariați arată un nivel de 104,9% pentru comerț și doar 102,2% pentru industrie (159.900 lei/salariat față de 155.752,2 lei/salariat).
Construcțiile s-au situat foarte aproape de media națională (153.504,3 lei/salariat față de 152.434,5 lei/salariat), depășind cu puțin (+0,7%) referința, în timp ce serviciile de piață au încheiat clasamentul, cu numai 145.434,5 lei/salariat (95,6% din media națională).
Acesta este și sectorul care deține cea mai mare pondere în ce privește numărul mediu de salariați (39,1%), urmat industrie (29,0%).
[1]
Pentru referință, menționăm că mărimea medie a unei întreprinderi din industrie a fost de circa 20 salariați, în timp ce în comerț a fost de circa 5 salariați. În anul 2023 numărul mediu de salariați a crescut cu 2,9 % față de anul 2022.
De reținut, valoarea adăugată brută la costul factorilor a fost obținută anul trecut, în proporție de 37,4% în servicii de piață, sectorul de activitate cu cea mai scăzută productivitate relativă, 29,6% în industrie (adică mai mult decât cele 21,5% consemnate pentru comerț, altminteri mai „lucrativ”) și doar 11,5% în construcții.
În schimb, structura investițiilor brute în cadrul sectoarelor de activitate economică se prezintă substanțial diferit, cu industrie plasată detașat pe primul loc (36,5%), urmată de serviciile de piață 31,0% (semnificativ sub ponderea rezultatului brut), construcții 18,8% (din nou, peste valoarea adăugată) și cu comerțul la doar 13,7%.
Practic, scăderea sistematică a productivității muncii în industrie, indicator-cheie pentru întreaga economie (deși, la determinarea valorii adăugate în PIB, banii se adună la fel indiferent de sursă), pare să aibă o explicație în costul de oportunitate al unor investiții mai mari cu care se obține un rezultat mai puțin facil decât în alte activități. Ceea ce ar trebui să dea de gândit.
Nu există comentarii pentru această știre.
Românii s-au situat pe locul 4 în UE la numărul de ore lucrate săptămânal, potrivit datelor certificate și publicate de Eurostat pentru anul 2024. Cu o durată de 38,8 ore,... detalii
Exporturile României au fost în aprilie 2026 de circa 8,2 miliarde euro (+4,3% față de aceeași lună a anului anterior), în timp ce importurile au însumat aproape 11,3 miliarde euro... detalii
Cifra de afaceri din comerțul cu amănuntul (fără autovehicule și motociclete) a scăzut în aprilie 2026 față de luna anterioară cu -1,4% pe seria brută -2,6% pe cea ajustată sezonier,... detalii
Pentru 2026, revizuim prognoza de creștere a PIB-ului la 0,20%, se arată într-o analiză realizată de Ioan Nistor, Economist Sef, Banca Transilvania: Investițiile ar trebui să rămână principalul stimulent al... detalii
Deficitul bugetar, doar -1,17% după prima treime a anului
Deficitul contului curent, cu 13% mai mic după primul trimestru al anului
Inflația anuală a urcat la 10,71% în aprilie 2026. Surprize pe categorii de produse
Prețurile industriale, în creștere semnificativă după scumpirea energiei
Modelul de creștere economică bazat pe consum și-a atins limitele și nu mai este sustenabil
Producția de cereale din 2025, în creștere cu peste 37%
Deficitul bugetar, redus la mai puțin de jumătate în T1 2026
Comerțul cu amănuntul, stabilizare la cota -6% după primele două luni din 2026
Deficitul comercial, redus cu o șesime în primele două luni ale anului
Inflația anuală a rămas sub pragul de 10% în martie 2026