În 2022, creșterea pensiei nominale ca medie anuală a fost de 9,9%, similară cu cea din 2018, 2019 și 2021, potrivit datelor publicate de INS.
Pe fondul unei inflații anuale de 13,8% (tot medie anuală, potrivit metodologiei naționale), puterea de cumpărare a pensionarilor a scăzut cu 3,4%. Este prima scădere înregistrată în ultimii zece ani. Astfel, avansul pensiilor în termeni reali a ajuns la 55%, raportat la referința statistică din 2015.
Pensia medie de anul trecut s-a situat la 1.855 de lei (1.775 lei în cazul asigurărilor sociale de stat). Suma include valorile mai mici consemnate la pensiile de urmaș (996 lei) și la cele de invaliditate (815 lei).
Cei care au ajuns la limita legală de vârstă (cu sau fără vechimea legală) au primit în medie 2.061 lei.Raportul dintre pensia medie şi salariul mediu a coborât la 51,6%, de la 53% în anul precedent.
Raportul dintre numărul mediu de pensionari de asigurări sociale de stat şi cel al salariaţilor a fost de 8 la 10. Valoarea cea mai mică, 4 pensionari la 10 salariaţi, a fost consemnată în Ilfov iar cele mai mari în județele Teleorman (15 la 10), Vaslui (14 la 10), Botoṣani, Caraṣ Severin,
Călăraṣi, Giurgiu, Mehedinṭi ṣi Neamṭ (13 la 10).
Pensia medie de asigurări sociale de stat a variat între 1.409 lei în Botoșani, 1.419 lei în Giurgiu și 1.426 lei în Vrancea, pe de o parte, și 2.357 lei în Hunedoara, 2.250 lei în București și 2.085 lei în Brașov, cu un ecart de circa 40% între valoarea minimă și valoarea maximă în profil teritorial.
Numărul celor care au beneficiat de o sumă suplimentară pentru a ajunge la nivelul pensiei sociale minim garantate de 1.000 lei a fost de 1.175,3 mii persoane. Din care 1.025,6 mii persoane în sistemul asigurărilor sociale de stat (22,3%), 124,8 mii persoane din fostul sistem pentru agricultori (64,4%) și 24,9 mii persoane din sistemul militar (3,2%).
Nu există comentarii pentru această știre.
Contul curent al balanței de plăți a înregistrat pe primele patru luni din 2025 un deficit de 10.103 milioane euro, cu 61% mai mare față de aceeași perioadă din anul anterior, potrivit datelor publicate de BNR. Rezultatul echivalează cu circa 2,7% din PIB estimat curent, în contextul în care avem oprognoză oficială de -8% din PIB pe întregul an, anunțată de Comisia Națională de specialitate. Deficitul s-a mărit considerabil pe segmentul de bunuri. Totodată, spre deosebire de evoluțiile din primul trimestru al acestui an, s-a majorat excedentul pe partea de servicii. Soldul general a fost înrăutățit de creșterea minusului pe segmentul de venituri primare și de trecerea de plus pe minus a soldului pozitiv la venituri secundare. Pe segmentul combinat de bunuri şi servicii s-a consemnat o majorare cu 43% a deficituluiextern (de la -5.008... detalii
Cifra de afaceri din comerțul cu amănuntul (fără autovehicule și motociclete) a crescut în aprilie 2025 cu 1,7% față de luna anterioară pe seria brută însă numai +0,4% după ajustarea... detalii
Indicele preţurilor producţiei industriale (IPPI) a consemnat o scădere de -1,43% în aprilie 2025 față de luna anterioară, potrivit datelor comunicate de INS. După ce a ieșit în februarie din... detalii
Comisia Națională de Strategie și Prognoză a ajustat în prognoza de primăvară 2025 (cea de iarnă a fost „uitată”) proiecțiile pentru PIB și salariul real în raport cu datele anterioare.... detalii