România a ocupat poziția a treia din UE în ce privește deficitul comercial pe anul 2022, potrivit datelor publicate de Eurostat.
În contextul în care creșterea exporturilor (+24%) a fost mai mica decât cea a importurilor (+28%), cronicizarea minusului în schimburile externe a dus la un rezultat mai slab cu aproape 10 miliarde euro. Respectiv o amplificare cu circa 40% față de anul anterior.
Singurul stat din fostul bloc estic rămas pe plus în schimburile externe a fost Cehia (+4,9 miliarde euro). Totodată, deteriorarea față de perioada ianuarie – decembrie 2021 a fost semnificativ mai redusă decât la noi (-7,3 miliarde euro), în condițiile în care economia cehă are dimenisiuni similare.
Pe fondul majorării puternice a costului cu resursele energetice și a sancțiunilor impuse Federației Ruse ca urmare a războiului din Ucraina, Ungaria (-10,4 miliarde euro) și, mai ales Polonia (-19,6 miliarde euro, dar ambele cu referințe minim negative în anul precedent, spre deosebire de România), au fost considerabil afectate.
Bulgaria și Croația se prezintă în clasamentul regional mai bine decât noi, atât la valoarea absolută a deficitului comercial cât și la evoluția lui de la un an la altul. Totuși, ajustarea cu dimensiunea PIB nu le avantajează iar avansul importurilor din zona non-UE este extrem de ridicat (+60%, respectiv +72%).
Interesant de reținut, în structură se poate observa că România a avut performanțe semnificativ mai bune în ce privește ritmul de creștere al exporturilor decât Cehia, Polonia sau Ungaria (24% față de circa 20%) dar a pierdut puncte la importul pe segmentul intracomunitar, unde am avut cel mai mare ritm de creștere (25%, față de 20% Polonia, 22% Cehia și 23% Ungaria).
Germania, excedent puternic ajustat iar Italia, de pe plus pe minus
Dintre principalii parteneri ai țării noastre în comerțul internațional, care sunt și cele mai mari economii ale Zonei Euro, Germania și-a redus puternic excedentul comercial tradițional (cu peste 100 miliarde euro, până la „doar” 79,1 miliarde euro).
Italia a trecut de pe plus (40,3 miliarde euro în 2021) pe minus (-31 miliarde euro anul trecut). Franța și-a înrăutățit deficitul comercial cronic, ceva mai puțin decât Germania, dar a avut cel mai mare deficit comercial din UE (-190,7 miliarde euro).
De remarcat și faptul că pe ansamblul Uniunii excedentul comercial (+51,1 miliarde euro în 2021) s-a transformat în deficit considerabil (-431,2 miliarde euro). Totuși, în decembrie 2022, rezultatele au confirmat oprirea trendului negativ (-12,1 miliarde euro, ceva mai bine decât -14,6 miliarde euro în aceeași lună din anul anterior).
Totodată, Eurozona a avut o performanță de ansamblu considerabil mai slabă anul trecut (de la +116,4 miliarde euro în perioada ianuarie – decembrie 2021 la -314,7 miliarde euro în perioada ianuarie – decembrie 2022), respectiv o deteriorare a balanței comerciale de circa 430 miliarde euro.
Una peste alta, România a avut o evoluție rezonabilă în context regional, deși s-a plasat podiumul deficitelor din statele membre UE. Totuși, valoarea consemnată rămâne considerabilă, imediat sub cea înregistrată de Grecia (-38,4 miliarde euro), dar peste Italia (-31 miliarde euro) și Portugalia (-30,8 miliarde euro), statele membre cu cele mai mari probleme ale datoriei externe.
Astfel, deși cu o creștere economică robustă pe anul trecut (4,8% pe date semnal), România se confruntă cu perspectiva încetinirii economiei în condițiile unui dezechilibru extern în expansiune. Riscul pe termen mediu este o scădere a nivelului de trai, dacă nu se obține un reviriment semnificativ în schimburile externe.
Nu există comentarii pentru această știre.
Contul curent al balanței de plăți a înregistrat pe primele patru luni din 2025 un deficit de 10.103 milioane euro, cu 61% mai mare față de aceeași perioadă din anul anterior, potrivit datelor publicate de BNR. Rezultatul echivalează cu circa 2,7% din PIB estimat curent, în contextul în care avem oprognoză oficială de -8% din PIB pe întregul an, anunțată de Comisia Națională de specialitate. Deficitul s-a mărit considerabil pe segmentul de bunuri. Totodată, spre deosebire de evoluțiile din primul trimestru al acestui an, s-a majorat excedentul pe partea de servicii. Soldul general a fost înrăutățit de creșterea minusului pe segmentul de venituri primare și de trecerea de plus pe minus a soldului pozitiv la venituri secundare. Pe segmentul combinat de bunuri şi servicii s-a consemnat o majorare cu 43% a deficituluiextern (de la -5.008... detalii
Cifra de afaceri din comerțul cu amănuntul (fără autovehicule și motociclete) a crescut în aprilie 2025 cu 1,7% față de luna anterioară pe seria brută însă numai +0,4% după ajustarea... detalii
Indicele preţurilor producţiei industriale (IPPI) a consemnat o scădere de -1,43% în aprilie 2025 față de luna anterioară, potrivit datelor comunicate de INS. După ce a ieșit în februarie din... detalii
Comisia Națională de Strategie și Prognoză a ajustat în prognoza de primăvară 2025 (cea de iarnă a fost „uitată”) proiecțiile pentru PIB și salariul real în raport cu datele anterioare.... detalii