România a păstrat în luna ianuarie 2023 locul 9 în UE în ce privește creșterea anuală a prețurilor, potrivit datelor publicate de Eurostat.
Cu un nivel de 13,4% (scădere de 0,7 puncte procentuale față de finalul anului trecut), calculat potrivit metodologiei armonizate la nivel european pentru a permite comparabilitatea, țara noastră s-a situat sub opt state din fostul bloc estic, între Croația (12,5%) și Bulgaria (14,1%).
În topul creșterilor de prețuri față de finalul anului anterior pe prima poziție s-a detașat Ungaria (26,2%, +1,2 puncte procentuale față de luna precedentă), urmată de Letonia (21,4%, +0,7 pp), Cehia (+19,1%, +2,3pp !), Estonia (cu 18,6%, -1,1pp), Lituania (18,5%, -1,5 pp), Polonia (15,9%, +0,6pp) și Slovacia (15,1%, +0,1 pp).
De reținut, oarecum paradoxal, dintre țările cu regim de flotare a monedei naționale în raport cu euro, România a intervenit în piață prin rata de politică monetară cu prudență și la cel mai redus nivel din regiune (pentru a lăsa posibilitatea unei creșteri economice robuste) dar a avut, până acum, și cele mai bune rezultate în combaterea inflației.
Spre deosebire de România, Cehia și Polonia (state care nu aderat la Zona Euro și cu regim de flotare a cursului) nu au reușit să modereze avansul inflației. Mai mult, Ungaria a scăpat de sub control majorarea prețurilor (de la 12,6% la mijlocul anului s-a ajuns la un nivel mai mult decât dublu în prezent, după ce în mai 2022 stătea cel mai bine dintre cele patru state, cu doar 10,8%).
Pentru referință, menționăm că cele mai reduse rate ale avansului anual al prețurilor au fost înregistrate de Luxemburg (+5,8%, -0,4 pp față de decembrie 2022), Spania (5,9%, cu o reducere remarcabilă, de la un nivel de 9% în urmă cu patru luni), Cipru, Malta (ambele cu câte 6,8%) și Franța (7%, în ușoară creștere).
Germania (9,2%, reducere de la 9,6% în luna precedentă), a reușit să se mențină sub media UE (10%) dar a rămas peste media Zonei Euro (8,6%). De reținut, deși a performat mai bine cu 1,6 pp față de luna anterioară, al doilea partener comercial al României, Italia s-a poziționat cel mai slab din marile economii ale UE, cu 10,7%.
Nu există comentarii pentru această știre.
Contul curent al balanței de plăți a înregistrat pe primele patru luni din 2025 un deficit de 10.103 milioane euro, cu 61% mai mare față de aceeași perioadă din anul anterior, potrivit datelor publicate de BNR. Rezultatul echivalează cu circa 2,7% din PIB estimat curent, în contextul în care avem oprognoză oficială de -8% din PIB pe întregul an, anunțată de Comisia Națională de specialitate. Deficitul s-a mărit considerabil pe segmentul de bunuri. Totodată, spre deosebire de evoluțiile din primul trimestru al acestui an, s-a majorat excedentul pe partea de servicii. Soldul general a fost înrăutățit de creșterea minusului pe segmentul de venituri primare și de trecerea de plus pe minus a soldului pozitiv la venituri secundare. Pe segmentul combinat de bunuri şi servicii s-a consemnat o majorare cu 43% a deficituluiextern (de la -5.008... detalii
Cifra de afaceri din comerțul cu amănuntul (fără autovehicule și motociclete) a crescut în aprilie 2025 cu 1,7% față de luna anterioară pe seria brută însă numai +0,4% după ajustarea... detalii
Indicele preţurilor producţiei industriale (IPPI) a consemnat o scădere de -1,43% în aprilie 2025 față de luna anterioară, potrivit datelor comunicate de INS. După ce a ieșit în februarie din... detalii
Comisia Națională de Strategie și Prognoză a ajustat în prognoza de primăvară 2025 (cea de iarnă a fost „uitată”) proiecțiile pentru PIB și salariul real în raport cu datele anterioare.... detalii