România este, de departe, statul UE cu cea mai redusă pondere a bugetarilor în forța de muncă, potrivit datelor publicate de Eurostat.
Cu un procentaj de numai 13,7%, ne situăm cu mult sub Bulgaria (16,8%), Italia (19,2%), Cehia, Slovenia (ambele cu 19,3%), Slovacia (20,6%), Ungaria (20,8%) și Polonia (21%).
Statistica se referă la persoanele care activează în administrația publică, apărare, educație, sănătate și asistență socială și ar fi de reținut că doar patru state membre au acest procentaj sub pragul de 20% iar media per total Uniune se ridică la 24,2%. Dacă, la noi, cam 1 locuitor din 16 primește salariu de la stat, media UE este 1 locuitor din 9.
Pentru referință, menționăm și faptul că peste nivelul de 30% figurează țări dezvoltate cu o pondere semnificativ mai mare a cheltuielilor și veniturilor bugetare în PIB, precum Suedia (34,1% bugetari între cei aflați în activitate), Belgia (30,9%) și Finlanda (30,3%), iar Franța, modelul nostru socio-cultural, nu este departe (29,4%).
Foarte sugestiv, contrar percepției publice și unor opinii bazate pe impresii personale, dacă România figurează în scripte cu doar 1.182 mii bugetari, o țară cu ceva mai puțini locuitori decât noi precum Olanda are 2.684 mii persoane angajate la stat iar Suedia, cu o populație aflată cam la jumătate din a noastră apare cu 1.723 mii lucrători plătiți din bugetul public.
Astfel, se poate observa că statele puternice au bugete mult mai consistente și alocă pentru serviciile asumate către populație o forță de muncă mult mai consistentă.
Iar asta deoarece numărul de funcționari, cadre didactice sau medicale trebuie să aibă mai degrabă legătură cu mărimea populației pe care o deservește decât cu posibilitățile bugetare.
Contul curent al balanței de plăți a înregistrat pe primele patru luni din 2025 un deficit de 10.103 milioane euro, cu 61% mai mare față de aceeași perioadă din anul anterior, potrivit datelor publicate de BNR. Rezultatul echivalează cu circa 2,7% din PIB estimat curent, în contextul în care avem oprognoză oficială de -8% din PIB pe întregul an, anunțată de Comisia Națională de specialitate. Deficitul s-a mărit considerabil pe segmentul de bunuri. Totodată, spre deosebire de evoluțiile din primul trimestru al acestui an, s-a majorat excedentul pe partea de servicii. Soldul general a fost înrăutățit de creșterea minusului pe segmentul de venituri primare și de trecerea de plus pe minus a soldului pozitiv la venituri secundare. Pe segmentul combinat de bunuri şi servicii s-a consemnat o majorare cu 43% a deficituluiextern (de la -5.008... detalii
Cifra de afaceri din comerțul cu amănuntul (fără autovehicule și motociclete) a crescut în aprilie 2025 cu 1,7% față de luna anterioară pe seria brută însă numai +0,4% după ajustarea... detalii
Indicele preţurilor producţiei industriale (IPPI) a consemnat o scădere de -1,43% în aprilie 2025 față de luna anterioară, potrivit datelor comunicate de INS. După ce a ieșit în februarie din... detalii
Comisia Națională de Strategie și Prognoză a ajustat în prognoza de primăvară 2025 (cea de iarnă a fost „uitată”) proiecțiile pentru PIB și salariul real în raport cu datele anterioare.... detalii