România a înregistrat în primul trimestru al anului curent cea mai slabă performanță în comerțul exterior la nivel regional, potrivit datelor publicate de Eurostat.
În pofida revenirii economice din 2021 (+2% față de 2019) și a avansului de 6,5% consemnat în T1 2022, minusul înregistrat în schimburile externe s-a majorat cu 1,7 miliarde euro.
Cu deficitul comercial situat la circa 7,2 miliarde euro, față de „doar” 5,5 miliarde euro în același trimestru al anului anterior, țara noastră a consemnat cea mai slabă performanță dintre toate statele UE, cu excepția Franței (-40 miliarde euro) și Spaniei (-16 miliarde euro), economii mult mai mari.
De remarcat contraperformanța Poloniei, afectată de creșterea costurilor cu resursele energetice pe care a trebuit să le achiziționeze din afara pieței unice, deși obținuse permisiunea de a exploata în continuare minele de cărbune.
Acest fapt explică majorarea excepțională a importurilor pe relația non-UE (+54%), altminteri sub cele din Croația (+61%) și Bulgaria (+59%).
Ungaria și Cehia, state la care facem trimitere pentru că au un regim valutar similar, de flotare a monedei naționale, au înregistrat și ele deteriorări ale balanței comerciale mai mari decât România. Diferența a fost făcută însă, la fel ca și în cazul Poloniei, de faptul că, anterior, aceste state s-au situat pe excedent, spre deosebire de noi.
În structură, ar fi de remarcat performanța relativ bună pe care România a consemnat-o la export pe segmentul non-UE (unde, cu +40%, ne-am plasat în fruntea clasamentului regional). Pe piața unică, rezultatul consemnat (+21%) a fost ceva mai bun decât pentru Polonia (+17%), Cehia (+16%) sau Ungaria (+14%).
La import, țara noastră a marcat, alături de Ungaria, cea mai mică creștere cu excepția Cehiei (+23%) dar a performat mai slab decât trio-ul de referință pe Piața unică (+23% în cazul nostru, față de +22% Ungaria și +20% atât pentru Polonia cât și pentru Cehia). Față de Bulgaria, toate datele sunt mai bune, cu excepția accesului sporit în zona UE, unde am fost surclasați cu 21% la 37%.
Una peste alta, datele publicate de Eurostat pentru T1 2022 ne păstrează ca lideri ai deficitelor comerciale rezultate din schimburile externe de mărfuri. Cu slabe perspective de echilibrare a balanței comerciale și de revenire.
Semne de întrebare ridică, în special, evoluția competitivității față de țările din regiune, de la care ne vine aproape jumătate din minusul extern.
Nu există comentarii pentru această știre.
Contul curent al balanței de plăți a înregistrat pe primele patru luni din 2025 un deficit de 10.103 milioane euro, cu 61% mai mare față de aceeași perioadă din anul anterior, potrivit datelor publicate de BNR. Rezultatul echivalează cu circa 2,7% din PIB estimat curent, în contextul în care avem oprognoză oficială de -8% din PIB pe întregul an, anunțată de Comisia Națională de specialitate. Deficitul s-a mărit considerabil pe segmentul de bunuri. Totodată, spre deosebire de evoluțiile din primul trimestru al acestui an, s-a majorat excedentul pe partea de servicii. Soldul general a fost înrăutățit de creșterea minusului pe segmentul de venituri primare și de trecerea de plus pe minus a soldului pozitiv la venituri secundare. Pe segmentul combinat de bunuri şi servicii s-a consemnat o majorare cu 43% a deficituluiextern (de la -5.008... detalii
Cifra de afaceri din comerțul cu amănuntul (fără autovehicule și motociclete) a crescut în aprilie 2025 cu 1,7% față de luna anterioară pe seria brută însă numai +0,4% după ajustarea... detalii
Indicele preţurilor producţiei industriale (IPPI) a consemnat o scădere de -1,43% în aprilie 2025 față de luna anterioară, potrivit datelor comunicate de INS. După ce a ieșit în februarie din... detalii
Comisia Națională de Strategie și Prognoză a ajustat în prognoza de primăvară 2025 (cea de iarnă a fost „uitată”) proiecțiile pentru PIB și salariul real în raport cu datele anterioare.... detalii