Soldul investițiilor străine directe (ISD) în economia României a crescut anul trecut la 90.773 milioane euro, cu circa 2,5 miliarde de euro în plus față de finele anului anterior.
Pe fondul pandemiei Covid19, s-a înregistrat astfel cel mai mic avans din ultimii ani, situație ușor vizibilă din datele statistice oferite de BNR.
Cu toate acestea, raportat la PIB, soldul ISD s-a majorat înapoi la maximul din ultimii șase ani (41,6%), după ce scăzuse anterior sistematic începând cu 2016 (41,5%, spre 39,5% în 2019). Explicația acestui paradox aparent constă în scăderea rezultatului economic cu mai bine de cinci miliarde euro, în pofida păstrării lui aproape constante în termeni nominali, urmare a creșterii cursului mediu de schimb euro/leu.
Iată cum se prezintă și evoluția fluxurilor ISD din ultimii zece ani, cu observația că trendul de creștere demarat din 2014 încoace se plafonase deja în 2019 (valoare mai mica decât cea din 2018, -1,8%).
De altfel, aportul la capitalurile proprii a avut, de departe, cel mai redus nivel din acest deceniu (mai puțin de 1 miliard de euro), accentul fiind mutat pe profitul reinvestit, asimilat statistic cu un flux ISD.
[1]
De remarcat fluxul puternic negativ al instrumentelor de natura datoriei în relația cu investitorii străini direcți și cu societățile din cadrul grupului acestora (datorii minus creanțe).
Evoluția pe sectoare ale economiei
Fluxul net de ISD de anul trecut s-a regăsit în cea mai mare parte în sectorul de intermedieri financiare și asigurări (1.454 milioane euro), urmat de industrie (860 milioane euro, din care 849 milioane euro în industria prelucrătoare) și de-abia apoi de comerț (765 milioane euro, cam la jumătate față de valoarea din 2019).
În cadrul industriei prelucrătoare, sumele cele mai importante pe sold net s-au dus spre sectoarele mijloace de transport (336 milioane euro), fabricarea calculatoarelor, altor produse electronice, optice și electrice (296 milioane euro) și alimente, băuturi și tutun (185 milioane euro).
Cu toate acestea, cea mai consistentă creștere a implicării capitalului străin în ultimii ani s-a produs pe segmentul de comerț, unde avansul a fost de 74% în decurs de patru ani. Evoluție stimulată de majorarea profitabilității și favorizată de creșterii puternică a veniturilor populației, regăsit totodată în avansul construcțiilor de locuințe (+52%).
[2]
Ca pondere în total, industria prelucrătoare a continuat să dețină supremația în materie de investiții străine, dar ponderea acesteia s-a păstrat la 29%. Ea a fost urmată de comerț (16,9%) și, cu o pondere similară, de construcții și tranzacții imobiliare. Sectoare care au devansat clar segmentul de intermedieri financiare și asigurări (mai puțin de 12% din ISD în România).
Nu există comentarii pentru această știre.
Contul curent al balanței de plăți a înregistrat pe primele patru luni din 2025 un deficit de 10.103 milioane euro, cu 61% mai mare față de aceeași perioadă din anul anterior, potrivit datelor publicate de BNR. Rezultatul echivalează cu circa 2,7% din PIB estimat curent, în contextul în care avem oprognoză oficială de -8% din PIB pe întregul an, anunțată de Comisia Națională de specialitate. Deficitul s-a mărit considerabil pe segmentul de bunuri. Totodată, spre deosebire de evoluțiile din primul trimestru al acestui an, s-a majorat excedentul pe partea de servicii. Soldul general a fost înrăutățit de creșterea minusului pe segmentul de venituri primare și de trecerea de plus pe minus a soldului pozitiv la venituri secundare. Pe segmentul combinat de bunuri şi servicii s-a consemnat o majorare cu 43% a deficituluiextern (de la -5.008... detalii
Cifra de afaceri din comerțul cu amănuntul (fără autovehicule și motociclete) a crescut în aprilie 2025 cu 1,7% față de luna anterioară pe seria brută însă numai +0,4% după ajustarea... detalii
Indicele preţurilor producţiei industriale (IPPI) a consemnat o scădere de -1,43% în aprilie 2025 față de luna anterioară, potrivit datelor comunicate de INS. După ce a ieșit în februarie din... detalii
Comisia Națională de Strategie și Prognoză a ajustat în prognoza de primăvară 2025 (cea de iarnă a fost „uitată”) proiecțiile pentru PIB și salariul real în raport cu datele anterioare.... detalii