România este singura țară din regiune care a înregistrat un deficit comercial major și aflat în cea mai mare creștere pe primul semestru din anul curent, potrivit datelor publicate de Eurostat.
În contextul în care creșterea exporturilor a fost egală cu cea a importurilor (+26%), cronicizarea minusului în schimburile externe ale țării noastre a dus la un rezultat mai slab cu 2,2 miliarde euro, adică o majorare cu un sfert a rezultatului negativ din primul an al pandemiei.
Singurele state din regiunea noastră care au mai avut deficit comercial pe anul în curs sunt Croația (-4,8 miliarde euro) și, la un nivel relativ redus (-1,8 miliarde euro) Bulgaria, ambele aflate în anticamera adoptării monedei unice europene. Cehia, Slovacia și Ungaria au performat mult mai bine decât noi, cu plusuri majorate și un rezultat pozitiv. Totodată, Polonia nu a făcut decât să-și mai reducă marginal (-0,6 miliarde euro) excedentul comercial obișnuit.
Dintre principalii parteneri ai țării noastre în comerțul internațional, care sunt și cele mai mari economii ale Zonei Euro, Germania și Italia și-au îmbunătățit performanțele consemnate de Eurostat, situate oricum puternic în zona pozitivă, în timp ce Franța și-a înrăutățit deficitul comercial cronic.
Eurozona a avut o performanță de ansamblu destul de bună dar în ușoară scădere (de la 20,0 miliarde la 18,1 miliarde euro). Pe ansamblul Uniunii s-a obținut o creștere a excedentului comercial de la 75,2 miliarde euro în S1 2020 până la 84,4 miliarde euro în S1 2021.
Astfel, România s-a poziționat pe contrasens cu trendul european și cu evoluțiile în context regional, deși figurează drept lider european al estimărilor de creștere economică.
Fără echilibrarea notabilă a schimburilor externe, ne vom confrunta cu probleme în ce privește cursul de schimb al leului și evoluția nivelului de trai.
Contul curent al balanței de plăți a înregistrat pe primele patru luni din 2025 un deficit de 10.103 milioane euro, cu 61% mai mare față de aceeași perioadă din anul anterior, potrivit datelor publicate de BNR. Rezultatul echivalează cu circa 2,7% din PIB estimat curent, în contextul în care avem oprognoză oficială de -8% din PIB pe întregul an, anunțată de Comisia Națională de specialitate. Deficitul s-a mărit considerabil pe segmentul de bunuri. Totodată, spre deosebire de evoluțiile din primul trimestru al acestui an, s-a majorat excedentul pe partea de servicii. Soldul general a fost înrăutățit de creșterea minusului pe segmentul de venituri primare și de trecerea de plus pe minus a soldului pozitiv la venituri secundare. Pe segmentul combinat de bunuri şi servicii s-a consemnat o majorare cu 43% a deficituluiextern (de la -5.008... detalii
Cifra de afaceri din comerțul cu amănuntul (fără autovehicule și motociclete) a crescut în aprilie 2025 cu 1,7% față de luna anterioară pe seria brută însă numai +0,4% după ajustarea... detalii
Indicele preţurilor producţiei industriale (IPPI) a consemnat o scădere de -1,43% în aprilie 2025 față de luna anterioară, potrivit datelor comunicate de INS. După ce a ieșit în februarie din... detalii
Comisia Națională de Strategie și Prognoză a ajustat în prognoza de primăvară 2025 (cea de iarnă a fost „uitată”) proiecțiile pentru PIB și salariul real în raport cu datele anterioare.... detalii