Rata dobânzii pe termen lung pentru România a scăzut în luna noiembrie 2020 la 3,04%, potrivit datelor preluate de la Banca Centrală Europeană. Reamintim că, pe fondul necesarului de finanțare impus de combaterea efectelor pandemiei, acest indicator urcase la 4,83% în luna aprilie 2020.
Nivelul dobânzilor s-a diminuat pentru a patra lună consecutiv, urmare a măsurilor luate de Banca Centrală și a îmbunătățirii percepției piețelor internaționale. Trendul de scădere a fost destul de pronunțat în partea a doua a anului curent.
Zona Euro a intrat și mai adânc în teritoriul negativ (medie de -0,18%), tonul fiind dat de economia germană (-0,61%), urmată de Olanda, Luxemburg (cu câte -0,54%), Danemarca (-0,46%) și Austria (-0,41%).
De remarcat, s-a atașat de acest „nucleu dur” al UE, Slovacia, care a ajuns să se finanțeze pe termen lung cu „costuri” anuale de -0,39%. De altfel, majoritatea statelor membre UE se finanțează acum la dobânzi negative iar printre ele se numără Letonia (-0,25%), Estonia (-0,14%) și Slovenia (-0,18%).
Lituania (+0,16%), aflată în Zona euro, este la un nivel foarte apropiat de Bulgaria (+0,20%) iar Suedia, rămasă cu propria monedă e la 0%.
[1]
În pofida îmbunătățirii remarcabile a acestui indicator, România continuă să conducă detașat în clasamentul de profil. Avem costuri de împrumut mai mari cu circa 40% față de următoarea clasată, Ungaria, circa +150% față de Polonia sau +170% față de Cehia, dacă e să facem comparația cu țări ce au un regim valutar similar.
În context, ar trebui să luăm aminte la Grecia, care a reușit să coboare spectaculos costul împrumuturilor pe parcursul a doar doi ani, de la 4,37% în octombrie 2018 la doar 0,75% în noiembrie 2020. Desigur, cu beneficiul apartenenței la Eurozonă, spre care puteam să ne îndreptăm și noi în 2015, când îndeplineam criteriile necesare.
Nu există comentarii pentru această știre.
Contul curent al balanței de plăți a înregistrat pe primele patru luni din 2025 un deficit de 10.103 milioane euro, cu 61% mai mare față de aceeași perioadă din anul anterior, potrivit datelor publicate de BNR. Rezultatul echivalează cu circa 2,7% din PIB estimat curent, în contextul în care avem oprognoză oficială de -8% din PIB pe întregul an, anunțată de Comisia Națională de specialitate. Deficitul s-a mărit considerabil pe segmentul de bunuri. Totodată, spre deosebire de evoluțiile din primul trimestru al acestui an, s-a majorat excedentul pe partea de servicii. Soldul general a fost înrăutățit de creșterea minusului pe segmentul de venituri primare și de trecerea de plus pe minus a soldului pozitiv la venituri secundare. Pe segmentul combinat de bunuri şi servicii s-a consemnat o majorare cu 43% a deficituluiextern (de la -5.008... detalii
Cifra de afaceri din comerțul cu amănuntul (fără autovehicule și motociclete) a crescut în aprilie 2025 cu 1,7% față de luna anterioară pe seria brută însă numai +0,4% după ajustarea... detalii
Indicele preţurilor producţiei industriale (IPPI) a consemnat o scădere de -1,43% în aprilie 2025 față de luna anterioară, potrivit datelor comunicate de INS. După ce a ieșit în februarie din... detalii
Comisia Națională de Strategie și Prognoză a ajustat în prognoza de primăvară 2025 (cea de iarnă a fost „uitată”) proiecțiile pentru PIB și salariul real în raport cu datele anterioare.... detalii