Costul orar al forţei de muncă a crescut în primul trimestru al anului curent cu 10,2%, conform datelor communicate de INS.
În pofida crizei generate de COVID, a existat o majorare de 2,33% în raport cu T4 2019, dar trebuie subliniat că ritmul de creștere anual a reintrat în cerințele de stabilitate macroeconomică stabilite la nivel european.
O contribuție importantă în acest sens a avut limitarea majorărilor salariale în sectorul bugetar la valori comparabile cu inflația (+3,38% media pe T1 2020) în învățământ (+3,59%) și sănătate (+3,77%).
Deși a scăzut sub nivelul general pe economie, costul orar în administrația publică, apărare etc. a avansat în ritm dublu ( 7,45%) față de celelalte domenii finanțate din bugetul statului.
Reamintim că, pentru a susține creșterea economică pe bază de consum (ceea ce a condus și la un excedent de cerere), costurile salariale s-au situat sistematic, începând cu a doua jumătate a anului 2016, peste limita teoretic recomandată de 12% stabilită prin Tabloul de bord european al dezechilibrelor macroeconomice (doar 9% pentru țările din Zona Euro).
Scăderea era deja vizibilă pe parcursul anului 2019, dar pandemia a grăbit evoluția în acest sens.
Potrivit estimărilor pentru perioada următoare, ne îndreptăm, pe fondul creșterii șomajului intern și pe calea afectării semnificative a cererii din partea principalilor parteneri economici (Germania, Italia și Franța), spre scăderea producției. De unde și o diminuare a rezultatului economic estimată a fi de peste 14% în T2 2020, urmată o revenire discutabilă în partea a doua a anului în curs, cu efecte pe piața forței de muncă.
Deocamdată, dat fiind că măsurile de restricție au intrat în vigoare doar în a doua parte a lunii martie, România a păstrat o creștere a PIB de 2,4% brut în primul sfert al anului dar estimările pentru 2020 merg între -1,9% în varianta guvernamentală până la -6% în estimarea Comisiei Europene. Mai mult, scăderea de -8,7% a productivității muncii din industrie pe luna martie a condus deja la accentuarea unui trend de scădere a acestui indicator-cheie pentru sustenabilitatea costurilor cu forța de muncă.
[1]
De reținut, prin contrast, majorarea costurilor cu forța de muncă din industria prelucrătoare (+10,18%) situate la media națională.
Astfel, ponderea salariilor în costul produselor fabricate şi a serviciilor conexe a condus la un avans de peste patru procente al preţurilor la bunuri de uz curent și la bunuri de capital. Ceea ce va reduce competitivitatea în raport cu alte țări care vizează o revenire economică rapidă.
Nu există comentarii pentru această știre.
Contul curent al balanței de plăți a înregistrat pe primele patru luni din 2025 un deficit de 10.103 milioane euro, cu 61% mai mare față de aceeași perioadă din anul anterior, potrivit datelor publicate de BNR. Rezultatul echivalează cu circa 2,7% din PIB estimat curent, în contextul în care avem oprognoză oficială de -8% din PIB pe întregul an, anunțată de Comisia Națională de specialitate. Deficitul s-a mărit considerabil pe segmentul de bunuri. Totodată, spre deosebire de evoluțiile din primul trimestru al acestui an, s-a majorat excedentul pe partea de servicii. Soldul general a fost înrăutățit de creșterea minusului pe segmentul de venituri primare și de trecerea de plus pe minus a soldului pozitiv la venituri secundare. Pe segmentul combinat de bunuri şi servicii s-a consemnat o majorare cu 43% a deficituluiextern (de la -5.008... detalii
Cifra de afaceri din comerțul cu amănuntul (fără autovehicule și motociclete) a crescut în aprilie 2025 cu 1,7% față de luna anterioară pe seria brută însă numai +0,4% după ajustarea... detalii
Indicele preţurilor producţiei industriale (IPPI) a consemnat o scădere de -1,43% în aprilie 2025 față de luna anterioară, potrivit datelor comunicate de INS. După ce a ieșit în februarie din... detalii
Comisia Națională de Strategie și Prognoză a ajustat în prognoza de primăvară 2025 (cea de iarnă a fost „uitată”) proiecțiile pentru PIB și salariul real în raport cu datele anterioare.... detalii