Mixul între numărul de angajaţi şi valoarea adăugată brută în structura economiei româneşti este compatibil cu situația din UE, potrivit datelor publicate de Eurostat.
Dozajul nostru între IMM-uri şi marile întreprinderi ca număr de angajaţi este surprinzător de apropiat de cel al Franţei (cu observaţia că noi avem semnificativ mai puţini angajaţi în microîntreprinderi, ca în Germania dar suntem peste media europeană la întreprinderile medii).
Modelul nostru de dezvoltare (şi genul proxim ca dimensiune a şi structură a economiei), Polonia se apropie cel mai mult de media europeană în materie. De care, însă, destul de bizar, se distanţează tocmai campioana competitivităţii şi a eficienţei, Germania, singura în care angajaţii sunt concentraţi majoritar în mari întreprinderi.
[1]
În treacăt fie spus, Germania deţinea, potrivit celor mai recente date ale Eurostat, supremaţia în materie de valoare adăugată brută la nu mai puţin de 19 din cele 24 de sectoare industriale din nomenclator. Doar două reveneau Franţei (alte mijloace de transport, singurul high-tech, şi băuturi) iar trei, pe zone tehnologic marginale, Italiei (confecţii textile, accesorii şi produse din piele).
Interesant este că la noi valoarea adăugată creeată în firmele cu număr mare de angajaţi trece de 60%, la fel ca în Germania, importanţa lor pentru obţinerea unor produse şi servicii cu valoare adăugată relativ mare fiind chiar mai mare decât în cazul acesteia. Simetric, însă, microîntreprinderile au o contribuţie relativ redusă la rezultatul general.
Nu există comentarii pentru această știre.
Contul curent al balanței de plăți a înregistrat pe primele patru luni din 2025 un deficit de 10.103 milioane euro, cu 61% mai mare față de aceeași perioadă din anul anterior, potrivit datelor publicate de BNR. Rezultatul echivalează cu circa 2,7% din PIB estimat curent, în contextul în care avem oprognoză oficială de -8% din PIB pe întregul an, anunțată de Comisia Națională de specialitate. Deficitul s-a mărit considerabil pe segmentul de bunuri. Totodată, spre deosebire de evoluțiile din primul trimestru al acestui an, s-a majorat excedentul pe partea de servicii. Soldul general a fost înrăutățit de creșterea minusului pe segmentul de venituri primare și de trecerea de plus pe minus a soldului pozitiv la venituri secundare. Pe segmentul combinat de bunuri şi servicii s-a consemnat o majorare cu 43% a deficituluiextern (de la -5.008... detalii
Cifra de afaceri din comerțul cu amănuntul (fără autovehicule și motociclete) a crescut în aprilie 2025 cu 1,7% față de luna anterioară pe seria brută însă numai +0,4% după ajustarea... detalii
Indicele preţurilor producţiei industriale (IPPI) a consemnat o scădere de -1,43% în aprilie 2025 față de luna anterioară, potrivit datelor comunicate de INS. După ce a ieșit în februarie din... detalii
Comisia Națională de Strategie și Prognoză a ajustat în prognoza de primăvară 2025 (cea de iarnă a fost „uitată”) proiecțiile pentru PIB și salariul real în raport cu datele anterioare.... detalii