Un studiu realizat de DLA Piper analizează opiniile liderilor europeni din sectorul bancar. Aceştia au subliniat că viitorul model bancar optim este definit de adoptarea unor valori care transced profitul.rnrnStudiul intitulat Aftershock: five challenges for an industry in hostile territory analizează modalitatea prin care punctele forte ale modelului bancar folosit în Europa continentală, în special structura funcţională, cultura şi viziunea managementului, sunt esenţiale în trecerea cu succes de perioadele dificile. Studiul are ca principale subiecte: rnrn1. Gestionarea activităţii multi-jurisdicţionale: Una dintre provocările cu care se confruntă băncile va fi că operaţiunile lor trebuie să fie în acord nu doar cu reglementările fiecărei pieţe naţionale în care sunt active, ci şi cu dinamica internaţională definită de cu totul alte reguli. Pentru a atinge cele două obiective, stabilitatea şi diversitatea veniturilor, aspectele de reglementare vor trebui să devină o prioritate şi să nu fie luate în calcul doar pentru conformare. Ele trebuie definite în raport cu riscurile reale şi cu nevoile comerciale pentru a evita conflictul dintre nevoile pieţei şi reglementările impuse.rnrn2. Aprofundarea cunoaşterii pieţei europene pentru identificarea de oportunităţi: În ciuda faptului că este adesea asociat cu furnizarea de servicii financiare pe scară largă sau integrat, diferenţe importante continuă să se dezvolte în Europa iar termenul de “model bancar al Europei continentale” (“continental banking”) trebuie folosit cu precauţie. O serie de bănci internaţionale angrenate în mai multe pieţe consideră că avantajul competitiv este diferenţierea prin acordarea unei atenţii sporite caracteristicilor unice ale fiecărei jurisdicţii şi capacitatea de a asigura o continuitate în toate pieţele în care operează. rnrn3. Leadership-ul pe termen lung şi lupta împotriva culturii bonusurilor: O structură funcţională puternică, independentă şi transparentă alături de o strategie pe termen lung pentru conducere şi programele de stimulare vor ajuta procesele de schimbare a instituţiilor, vor creşte încrederea în organizaţii şi în piaţă. O regândire completă a modelelor de compensare va rezulta probabil din mixul creat de măsurile de reglementare din domeniul public şi inovaţiile din domeniul privat. Dacă această schimbare nu va avea loc, comercianţii îşi vor asuma inevitabil riscuri mai mari pentru a genera câştiguri în creştere. rnrn4. Produse mai simple, focusate pe clienţi: Sectorul se va orienta către un model bazat pe nevoile clienţilor, sprijinind produse mai puţin exotice şi complexe, uşor de înţeles şi utilizat. Un exerciţiu pe care va trebui să-l facă toate băncile este de a evalua produsele existente şi de a decide care au cele mai mari şanse de supravieţuire şi care ar trebui eliminate din portofoliu, mai ales în contextul unui nou val de reglementări care va intra în vigoare în viitorul apropiat.rnrn5. Pregătiri pentru consolidare şi concurenţă acerbă. Numeroase bănci întrevăd o revigorare a pieţei de fuziuni şi achiziţii iar unul dintre motoare poate fi modificarea setului de reglementări privind adecvarea capitalului care va exercita presiune asupra băncilor mai mici. Tranziţia de la ceea ce a fost recunoscut ca fiind o piaţă de oligopol şi ostilă la un mediu mai echilibrat este bine primită de majoritatea instituţiilor.rnrn”DLA Piper consiliază în mod constant instituţii financiare din toată Europa şi avem astfel o vedere de ansamblu care ne permite să studiem modelul bancar continental. Au fost făcute numeroase studii cu privire la istoria şi cauzele crizei financiare iar noi ne-am propus să învăţăm din aceste lecţii, să privim spre viitor şi să aplicăm concluziile trase de acum înainte. S-au purtat numeroase discuţii cu privire la similitudinile şi diferenţele dintre modelul bancar anglo-saxon şi cel din Europa continentală. Am vrut să depăşim acest punct şi să identificăm noile tendinţe de urmat în sistemul bancar din Europa”, au declarat Monica Georgiadis şi Sabin Volciuc-Ionescu, coordonatorii departamentului de finanţări şi proiecte din cadrul DLA Piper Dinu SCA România. rnrnDLA Piper a realizat acest studiu pe parcursul a trei luni de zile, intervievând lideri din sectorul de business din toată Europa. Opiniile şi analizele lor reprezintă principala sursă de documentare.rn
Nu există comentarii pentru această știre.
O cititoare a vrut să știe care este dobânda la un credit online de la un IFN și cât ar trebui să plătească, dacă împrumută 3.000 de lei. Creditele online... detalii
Dobânzile plătite de bănci pentru depozitele în lei ale firmelor, persoane juridice, variază între 4,3% și 6,25%, în funcție de termen. Cea mai mare dobândă este la Banca Transilvania, de... detalii
Capcana în care cade multă lume, în special persoanele cu venituri mici sau cu restanțe la Biroul de Credit, este să facă prea multe împrumuturi la IFN-uri. Ademeniți cu dobândă... detalii
Mutarea contului de la o bancă la alta (un fel de portare) se poate face prin completarea unui formular (foto) la banca unde vrei să-ți duci contul. Ulterior, băncile sunt... detalii
Dosarul ROBOR: angajați ai BNR ar fi acționat în nume propriu pentru modificarea regulamentului indicilor de dobândă
Este acesta cântecul de lebădă al ROBOR-ului?
Indicatorii sistemului bancar la finalul T1 2026
De ce să-i faci aplicație bancară copilului, în loc să-i dai bani cash?
Profitul băncilor, în scădere cu 9%
Știai că Unicredit îți poate închide contul fără să te anunțe?
Omer Tetik a făcut o declarație oficială pentru popor: nu sunt eu, e țeapă cu AI!
Postări pe Facebook și articole false cu platforme de investiții garantate de Ion Țiriac și Daniel Dineș
Cum am pierdut 100.000 de euro cu investiții în criptomonede din Revolut
Cât au crescut prețul Bitcoin și acțiunile Băncii Transilvania în ultimii 5 ani