Indicele preţurilor producţiei industriale (IPPI) a scăzut în februarie 2026 cu 1,09% față de luna precedentă, potrivit datelor comunicate de INS. După ce intrase pe o traiectorie de creștere sistematică, acest indicator a scăzut brusc și s-a apropiat de nivelul atins la începutul semestrului 2 din anul trecut.
La intern, ecartul de scădere a fost foarte pronunțat, spre cel mai mic nivel al avansului prețurilor industriale din ultimele 7 luni (3%). Este un semnal bun din perspectiva ajustării transmiterii scumpirilor în următoarele luni către indicele prețurilor de consum, într-un context inflamat de conflictul din Orientul Mijlociu.
Pe segmentul extern, scăderea lunară de 0,36%, cu mult sub cea internă (-6,49%) s-a concretizat într-o diminuare a creșterii anuale a prețurilor la 3,86%, față de 4,66% la finalul anului trecut. Diferența dintre intern și extern s-a inversat și a coborât la 1,2 puncte procentuale, situație similară cu cea din iulie 2025.
În structură, pe luna februarie 2026 s-au consemnat o creștere moderată la bunuri de uz curent (+0,37%) și una mai consistentă la bunuri intermediare (+0,65%). În schimb, s-au diminuat cu -0,24% prețurile în industria bunurilor de capital și cu – 0,58% la bunuri de folosință îndelungată. Influența majoră în sensul scăderii per total a venit din partea industriei energetice (-3,61%), evident, înainte de evenimentele din Iran.
Comparativ cu aceeași lună din anul anterior, situația se liniștise (înaintea crizei din Orientul Mijlociu) în industria energetică (+0,29%, de la +14,30% anterior), în timp ce creșterile mai însemnate au fost la bunurile intermediare (+5,54%) și bunurile de uz curent (+4,50%), în timp ce bunurile de capital (+3,28%) și cele de folosință îndelungată (+2,30%) au consemnat valori mai moderate.

Pe ramuri de activitate, majorări mai mari de prețuri față de februarie 2025 s-au consemnat la extracția petrolului brut și a gazelor naturale (+21,05%), distribuția apei, salubritate, gestionarea deșeurilor etc. (+14,28%), fabricarea de produse din cauciuc și mase plastice (+8,69%), prelucrarea lemnului (+8,39%) și a articolelor de îmbrăcăminte (+7,88%).
Urmează fabricarea de mobilă (+7,28%), fabricarea echipamentului electric (+5,95%), alte activități industriale (+5,72%), fabricarea produselor din tutun (+5,69%), a produselor farmaceutice (+5,60%), marochinăria (+5,42%), fabricarea băuturilor (+5,25%), fabricarea altor produse din minerale nemetalice (+4,55%) și fabricarea autovehiculelor (+4,03%).
Reduceri anuale de prețuri s-au consemnat doar la fabricarea produselor de cocserie și a celor obținute prin prelucrarea țițeiului (-7,35%), extracția petrolului brut și a gazelor naturale (-6,92%), fabricarea altor mijloace de transport (-2,08%) și repararea, întreținerea și instalarea mașinilor și echipamentelor (-0,48%).
Nu există comentarii pentru această știre.
Indicele preţurilor producţiei industriale (IPPI) a scăzut în februarie 2026 cu 1,09% față de luna precedentă, potrivit datelor comunicate de INS. După ce intrase pe o traiectorie de creștere sistematică,... detalii
În ianuarie 2026, volumul lucrărilor de construcţii a consemnat un rezultat brut de -69% (!!) faţă de luna anterioară și de -4,6% după ajustarea cu numărul de zile lucrătoare şi... detalii
România s-a situat în februarie 2026 pe prima poziție din UE în ce privește inflația anuală, conform datelor publicate de Eurostat. Avansul prețurilor, de 8,3% după metodologia armonizată ce asigură... detalii
România a ocupat locul 20 între cele 27 de state UE la creșterea economică pe anul 2025, potrivit datelor publicate de Eurostat. Cu un nivel de 0,7% am devansat de... detalii
Datoria publică, de puțin sub pragul de 60% la finalul anului 2025
Inflația anuală - scădere până la 9,31% în februarie 2026
Comerțul extern, cel mai mic deficit din ultimele 12 luni
Construcțiile, sectorul economic cel mai performant în 2025
PIB 2025, avans de doar +0,6% și recesiune tehnică pe final de an
Deficitul comercial, în scădere cu 2% pe 2025 față de anul anterior
Producția industrială, cu 15% sub cea din urmă cu șapte ani
Deficit comercial de 3 miliarde euro în octombrie, dar tendință de echilibrare a schimburilor externe
Codași la sănătate, în pofida ritmului de creștere
Deficitul comercial la 9 luni, aproape 25 miliarde euro