România, preț dublu la gaze naturale față de Ungaria

România a avut un preț mai mult decât dublu la gazele naturale livrate populației față de Ungaria în S1 2025, potrivit datelor publicate de Eurostat.

Cu un nivel de 9,42 €/100 kWh, măsurat la paritatea puterilor de cumpărare standard pentru asigurarea comparabilității, ne-am situat peste Ungaria (4,43 €/100 kWh), Croația (6,47 €/100 kWh) sau Slovacia (7,31 €/100 kWh). 

Cu toate acestea, prețul de la noi (plafonat până la 1 aprilie 2026!) a fost mai mic decât în Slovenia (9,73 €/100 kWh), Grecia (10,61 €/100 kWh), Cehia (11,91 €/100 kWh) sau Bulgaria (12,46 €/100 kWh). Cele mai scumpe gaze naturale din UE au fost facturate în Suedia (17,55 €/100 kWh) și Portugalia (15,34 €/100 kWh) și Italia (12,96 €/100 kWh).

Prețul gazelor pentru populație în € per KWh, S1 2025

Pentru conformitate, prezentăm și situația exprimată strict în €/kWh, unde România apare cu al treilea cel mai mic preț dintre statele UE care au raportat prețurile (de pildă, Polonia a declarat prețurile ca fiind confidențiale). Sub noi (0,0559 €/kWh), se află Ungaria (0,0307 €/kWh) și Croația (0,0461 €/kWh).

De reținut amplitudinea foarte mare a gamei de prețuri la gaze naturale în cadrul Uniunii, cu Suedia având de peste șase ori valoarea consemnată pentru Ungaria și fiind cu 86% peste media UE de 0,1143 €/kWh. Rămâne de văzut unde vom ajunge noi cu liberalizarea (a se citi scumpirea) gazelor, prevăzută pentru primăvara viitoare.

Reamintim că ponderea acestei resurse importante pentru populație în prepararea hranei și încălzire, este actualmente de 3,11% din coșul de consum. Pentru referință, precizăm că partea curentului electric de 3,95% și scumpirea de 68% în decurs de două luni (iulie-august) au dus la adăugarea doar ca efect direct a circa 2,7 puncte procentuale la indicele prețurilor pentru populație.

Prețul gazelor pentru firme, S1 2025

Cât privește prețul gazelor pentru firme, România a înregistrat în S1 2025 un nivel mai mare decât  alte opt state UE (Ungaria, Portugalia, Lituania, Croația, Spania, Belgia și Bulgaria, observați că toate acestea nu sunt producătoare de profil), nu departe de situația din Italia, Cehia și Letonia (din nou, lipsite de resurse). 

Ceea ce afectează competitivitatea întreprinderilor nostre pe piața unică și explică în bună parte de ce două treimi din deficitul comercial cronic al țării noastre apare pe segmentul de petrochimie, unde altădată aveam o producție importantă de îngrășăminte chimice și eram exportatori neți, nu importatori.