România, pe locul trei în UE la creșterea costului salarial în T4 2024

România a ocupat în T4 2024 a treia poziție între statele membre UE în ceea ce privește creșterea costului salarial, potrivit datelor publicate de Eurostat. Cu un nivel de +13,1%, țara noastră a fost devansată de puțin la acest capitol de Croația (+13,9%) și Polonia (+13,8%). Bulgaria s-a situat foarte aproape, cu 13% iar alte trei state din fostul bloc estic au depășit pragul de 10%: Ungaria (+11,9%), Letonia (+11,4%) și Estonia (+10,9%) și Lituania (+10,7%).

Așadar, nu am făcut notă discordantă în regiune, doar că majorările succesive de anul trecut ne-au trimis pe podium. Totodată, creșterea puterii de cumpărare a sumelor câștigate de angajați a urcat în jurul nivelului de 7%, cu mult peste rezultatul economic estimat curent în termeni reali (pentru comparabilitate cu costul salarial) a fi fost de doar 0,9% în varianta provizorie a INS.

Singurul stat dintre mai recenții membri ai UE care a înregistrat o majorare relativ temperată a costurilor cu munca a fost Slovacia, cu +5%, valoare apropiată de media UE (+4,7%) și de media Zonei Euro (+4,1%). Cele mai mici creșteri s-au consemnat în Luxemburg (+0,9%), Franța (+1,7%) și Belgia (+2,2%). 

De reținut în context, principalele țări partenere ale României în comerțul internațional au consemnat valori peste media Zonei Euro și imediat sub media UE: Germania cu 4,4% și Italia cu 4,3%. Singura țară occidentală intercalată între statele membre provenite din blocul estic a fost Portugalia, cu 9,6%. 

În ce privește împărțirea între segmentul de business și cel non-business, România deține a patra poziție la primul și a treia în al doilea caz. La business, cu +11,9%, este precedată de Bulgaria (+12,8%), Croația și Letonia (ambele cu +12,1%) dar urmată de Ungaria (+10,8%) și Polonia (+10,5%).  

La non-business, cu +16,8%, figurăm după Polonia (+22,7%) și Croația (+18,2%) însă peste Lituania (+14,3%) și Ungaria (+14%), la foarte mare distanță de țări precum Franța (+0,2%) sau Luxemburg (+0,7%). Segmentul non-business grupează administrația publică și apărarea, educația, sănătatea, artele, recreerea, reparațiile și alte servicii.

În fine, ar mai fi de reținut evoluția din sectorul industrial, unde productivitatea muncii se află în scădere pentru al treilea an consecutiv (-1,7% media lunară pe 2024). Valoarea de +11,4%, evident necorelată cu rezultatul economic, este sub cele din Croația (+14,9%), Malta (+13,3%) sau Bulgaria (+11,5%) dar peste cele din Ungaria (10,8%) și Polonia (+10,6%). 

Dincolo de trendul general al regiunii (de care nu se poate face abstracție), datele reflectă o presiune sporită și specifică de majorare a retribuirii muncii în activitățile „direct productive”, precum și un anumit exces în satisfacerea cererilor de creșteri salariale din partea bugetară, aflată la noi în poziția delicată de market-maker pe piața muncii.