România s-a situat în T2 2025 pe locul al treilea în UE la creșterea costului muncii, potrivit datelor publicate de Eurostat.
Cu un nivel de +10,4%, țara noastră a fost devansată de Bulgaria (+13,4%) și Ungaria (+11,4%) și Polonia (13,0%). Alte două state membre au depășit pragul de 10%: Estonia (+10,3%) și Grecia (+10,1%).
La polul opus s-au situat Franța (+1,4%, în scădere de la +2% pe trimestrul anterior), Danemarca (+1,5%, de la +4% în T1 2025) și Malta (+1,9%, de la +1,6% în T1 2025). Creșterea medie în Zona Euro a fost de +3,7% (+0,2 puncte procentuale față de primul trimestru al anului) iar media UE s-a situat la +4,1%, în scădere cu câte 0,1 puncte procentuale.
De reținut, din perspectiva echilibrelor macroeconomice transpuse în Tabloul de bord uniform la nivel european, valoarea maximă recomandată pentru creșterea costului muncii este de +12% pentru țările non-euro și +9% pentru țările din Eurozonă. România a revenit din zona de echilibru după ce o părăsise în 2023 și sunt semne că va rămâne în interiorul ei.

Valorile majorate din 2023 făceau oarecum sens din perspectiva corelației cu evoluția inflației, în ideea de a păstra puterea de cumpărare a salariilor. Nivelul din 2024 nu se justifică, din moment ce atunci a avut loc scăderea semnificativă a avansului prețurilor, de unde o evoluție exagerată a salariului real.
Acesta a și ajuns până la +8,9% în iulie 2024, pe fondul procesului electoral și al ținerii inflației sub control prin mijloace administrative. După aceea, sub influența plafonării salariilor bugetare a scăzut sistematic până la doar +1,3% în iunie 2025 pentru a coborî la -2,4% în iulie anul curent, după creșterea indicelui prețurilor de consum.
Interesant, aceste date au fost publicate după creșterea salariului minim pe economie în decurs de un an de la 3.300 lei brut la 4.050 lei brut. Creșterea de +22,7% pare că nu se vede per total deoarece ponderea salariilor relativ mici a crescut semnificativ. Asta deși s-a majorat și deducerea inclusă în salariul minim ceea ce a crescut venitul net aferent cu 23,8% (de la 2.079 lei la 2.574 lei).
În mod evident, la o creștere economică anunțată deja de INS a fi fost de doar +0,3% în S1 2025 și o prognoză de +0,6% pe întreg anul în curs, creșterea costului muncii nu este sustenabilă fără consecințe semnificative pentru competitivitate, mai ales în contextul în care productivitatea muncii a stagnat ca medie lunară pe prima jumătate a anului.
Nu există comentarii pentru această știre.
Inflația la finalul anului trecut a fost de 9,69%, după ce avansul de +0,29% din decembrie 2024 a fost înlocuit de cel de +0,22% din decembrie 2025. De reținut contribuția... detalii
Cifra de afaceri din comerțul cu amănuntul (fără autovehicule și motociclete) a crescut în noiembrie 2025 față de luna anterioară cu 2,5% pe seria brută însă numai 0,1% pe cea... detalii
România a înregistrat în anul 2024 cea mai scăzută pondere în PIB a cheltuielilor pentru cercetare-dezvoltare dintre țările UE, potrivit datelor comunicate de Eurostat. Cu un procentaj de 0,46%, în... detalii
Potrivit INS, producția industrială a crescut în octombrie 2025 față de luna anterioară cu 3,9% pe seria brută, deși numai 0,4% în varianta ajustată după perioada din an și dispunerea... detalii
Prețurile industriale, inflamate de scumpirea energiei
Salariul anual mediu, România pe locul 23 din 27 de state UE
Deficitul contului curent, în creștere cu 8,6%
Comerțul cu amănuntul, scăderea continuă
Prețurile industriale, inflamate de scumpirea energiei
Bugetul României 2021 - 2024, datele certificate de Eurostat
Avansul PIB în prima jumătate din 2025, confirmat la doar +0,3%
România, pe podiumul creșterilor lunare de prețuri în UE
Deficitul contului curent, în creștere cu doar 4%
Distrugerea creativă și tehnologia au câștigat Premiul Nobel