România, pe locul trei în UE la creșterea costului muncii în T2 2025

România s-a situat în T2 2025 pe locul al treilea în UE la creșterea costului muncii, potrivit datelor publicate de Eurostat.

Cu un nivel de +10,4%, țara noastră a fost devansată de Bulgaria (+13,4%) și Ungaria (+11,4%) și Polonia (13,0%). Alte două state membre au depășit pragul de 10%: Estonia (+10,3%) și Grecia (+10,1%).

La polul opus s-au situat Franța (+1,4%, în scădere de la +2% pe trimestrul anterior), Danemarca (+1,5%, de la +4% în T1 2025) și Malta (+1,9%, de la +1,6% în T1 2025). Creșterea medie în Zona Euro a fost de +3,7% (+0,2 puncte procentuale față de primul trimestru al anului) iar media UE s-a situat la +4,1%, în scădere cu câte 0,1 puncte procentuale. 

De reținut, din perspectiva echilibrelor macroeconomice transpuse în Tabloul de bord uniform la nivel european, valoarea maximă recomandată pentru creșterea costului muncii este de +12% pentru țările non-euro și +9% pentru țările din Eurozonă. România a revenit din zona de echilibru după ce o părăsise în 2023 și sunt semne că va rămâne în interiorul ei. 

Valorile majorate din 2023 făceau oarecum sens din perspectiva corelației cu evoluția inflației, în ideea de a păstra puterea de cumpărare a salariilor. Nivelul din 2024 nu se justifică, din moment  ce atunci a avut loc scăderea semnificativă a avansului prețurilor, de unde o evoluție exagerată a salariului real. 

Acesta a și ajuns până la +8,9% în iulie 2024, pe fondul procesului electoral și al ținerii inflației sub control prin mijloace administrative. După aceea, sub influența plafonării salariilor bugetare a scăzut sistematic până la doar +1,3% în iunie 2025 pentru a coborî la -2,4% în iulie anul curent, după creșterea indicelui prețurilor de consum.

Interesant, aceste date au fost publicate după creșterea salariului minim pe economie în decurs de un an de la 3.300 lei brut la 4.050 lei brut. Creșterea de +22,7% pare că nu se vede per total deoarece ponderea salariilor relativ mici a crescut semnificativ. Asta deși s-a majorat și deducerea inclusă în salariul minim ceea ce a crescut venitul net aferent cu 23,8% (de la 2.079 lei la 2.574 lei).

În mod evident, la o creștere economică anunțată deja de INS a fi fost de doar +0,3% în S1 2025 și o prognoză de +0,6% pe întreg anul în curs, creșterea costului muncii nu este sustenabilă fără consecințe semnificative pentru competitivitate, mai ales în contextul în care productivitatea muncii a stagnat ca medie lunară pe prima jumătate a anului.