România are mai mulți bătrâni decât tineri

Modificările demografice, în special îmbătrânirea populației și scăderea natalității, generează efecte importante asupra pieței forței de muncă, conform Raportului asupra stabilității financiare, ediția iunie 2025, publicat de BNR:

În România, fenomenul de îmbătrânire s-a acutizat, numărul persoanelor vârstnice la 100 persoane tinere crescând la 132,4 în ianuarie 2025 față de 126,8 în urmă cu un an.

Vârsta medie a populației a crescut la 42,9 ani, cu 0,4 ani mai mult decât în ianuarie 2024.

Reducerea ponderii populației apte de muncă determină un deficit de lucrători calificați, ceea ce afectează negativ productivitatea, competitivitatea și capacitatea firmelor de a se extinde.

Efectele demografice exercită presiuni ascendente asupra cheltuielilor cu pensiile, acestea fiind prognozate a depăși 10 la sută din PIB în perioada 2028-20549, în timp ce contribuțiile la sistemul public de pensii sunt estimate să scadă ușor până la aproximativ 5,5 la sută din PIB în 2040 și să se mențină la acest nivel până la finalul orizontului de proiecție (2070).

Aceste evoluții impun necesitatea unor politici economice adaptate, cum ar fi stimularea participării pe piața muncii (în special a femeilor, tinerilor și vârstnicilor activi), reformarea sistemelor de pensii, investiții în automatizare și digitalizare, precum și atragerea de forță de muncă din exterior.

Evoluțiile demografice agravează deficitul de forță de muncă și de competențe, cele mai importante dezechilibre fiind înregistrate în rândul ocupațiilor de înaltă calificare, în special în cazul specialiștilor în tehnologia informației și comunicațiilor și al celor din științe și inginerie.

Între ocupațiile elementare, discrepanțele dintre calificare și cerințele pentru ocuparea unui loc de muncă prevalează în cazul tuturor categoriilor ocupaționale (Cedefop Labour and Skills Shortage Index).

.