România a păstrat în luna octombrie 2024 prima poziție în UE în ce privește inflația anuală, conform datelor publicate de Eurostat.
În contextul unei ușoare creșteri (+0,2 puncte procentuale față de luna precedentă), avansul prețurilor (5% după metodologia europeană) ne-a poziționat peste Estonia (4,5%, modificare semnificativă de la 3,2% anterior), Belgia (tot 4,5%, dar după 4,3%) și Polonia (în staționare la 4,2%).
Pentru referință, menționăm că, pe ansamblul UE, inflația anuală a fost în octombrie 2024 de 2,3%, în creștere similară cu cea de la noi (2,1% anterior), după ce marcase în septembrie cea mai mică valoare din ultimii ani. Zona Euro a înregistrat o evoluție mai pronunțată scăzătoare (2%, după 1,7% anterior, valoarea lunară fiind de +0,4%).
Pe Zona Euro, cea mai mare contribuție la inflația anuală a venit pe segmentul de servicii (+1,77 puncte procentuale, adică aproape 90% din total), urmat la mare distanță de mâncare, alcool și tutun (+0,56 pp) și bunuri industriale (doar +0,13 pp, ceea ce ar trebui să ne dea de gândit), în timp ce influența energiei a fost negativă (-0,45 pp).
În 19 state indicele anual al prețurilor a crescut, în șase state a stagnat (Polonia 4,2%, Olanda 3,3%, Grecia 3,1%, Portugalia 2,6%, Austria 1,8% și Cipru 1,6%, ) iar în doar două state a scăzut. Slovenia a coborât de la 0,7% la zero iar Lituania de la 0,4% la 0,1%, unde s-a intersectat cu Irlanda venită după 0% anterior).
De reținut la nivel regional, dintre statele cu regim de flotare controlată a monedei naționale ca și noi, Cehia a marcat o creștere, de la 2,8% la 3% iar Ungaria a urcat de la 3% la 3,4%. Bulgaria, cu leva indexată la euro pe paritatea fostei mărci germane, a ajuns la o inflație de 2%, față de 1,5% în septembrie.
În context, ar trebui să luăm aminte că trendul de scădere sistematică a inflației la nivel european a fost reversat iar variațiile semnificative de la o lună la alta nu sunt excluse.
Efectul de bază a jucat un rol major (vezi cazul Ungariei, care a scăzut în ultimele 12 luni de la 9,6% la 3,4%, deși a avut o inflație mai mare decât noi cumulat pe ultimii doi ani).
Tendința generală a fost dată de cele mai mari două economii ale Zonei Euro (Germania a urcat abrupt de la 1,8% până la 2,4%), în timp ce Franța s-a menținut sub media Eurozonei (de la 1,4%, la doar 1,6%). În Italia, avansul prețurilor față de aceeași lună a anului trecut s-a diminuat de la 0,7% la 1%, în contextul unui avans lunar de 0,3% identic cu cel din Hexagon.
Una peste alta, trebuie subliniată tendința de stabilizare a inflației spre un nivel redus, în apropirea reperului teoretic de 2% în cele mai mari state ale Uniunii, care sunt și principalele noastre partenere în comerțul exterior.
Efectele manifestate acolo asupra creșterii prețurilor fiind transmise către economia României pe lanțurile de producție și prin schimburile comerciale.
Nu există comentarii pentru această știre.
Ministerul Finanțelor a publicat Raportul privind execuția bugetarã aferentã primului trimestru al anului 2026, document care evidențiazã o traiectorie solidã de consolidare fiscalã, conform unui comunicat de presă, în care se mai precizează: În primele trei luni ale anului, bugetul general consolidat a înregistrat un deficit de 21,09 miliarde lei, echivalentul a 1,03% din PIB, situându-se cu 6,27 miliarde lei sub nivelul prognozat pentru aceastã perioadã. Comparativ cu intervalul similar al anului trecut, deficitul s-a redus cu 22,56 miliarde lei, marcând o scãdere de 1,25 puncte procentuale în PIB fațã de nivelul de 2,28% înregistrat în primul trimestru din 2025. „Rezultatele primului trimestru confirmã faptul cã direcția de consolidare fiscalã pe care ne-am asumat-o prin reformele recente este cea corectã, reușind sã reducem deficitul bugetar la jumãtate fațã de perioada similarã a anului trecut. Am prioritizat... detalii
Ministerul Finanțelor a pus în dezbatere publicã proiectul de act normativ pentru aprobarea unei scheme de ajutor de stat în valoare totalã de 5,313 miliarde lei, aproximativ 1,05 miliard euro, mecanism ce operaționalizeazã pachetul de mãsuri de relansare economicã adoptat prin Ordonanța de Urgențã nr. 8/2026, conform unui comunicat de presă, în care se adaugă: Inițiativa vizeazã direct consolidarea industriei prelucrãtoare prin finanțarea investițiilor în sectoare economice care înregistreazã în prezent un volum ridicat de importuri. Programul oferã o predictibilitate extinsã mediului de afaceri, având un calendar de implementare pânã în anul 2032 pentru emiterea acordurilor de finanțare și pânã în 2036 pentru plata ajutorului. Un element de noutate îl reprezintã flexibilitatea formei de sprijin, companiile având posibilitatea de a alege între grant direct și credit fiscal, în funcție de necesitãțile de capital și de modelul... detalii
Titlurile de stat Tezaur se pot cumpăra în perioada 6 aprilie - 8 mai 2026 prin platforma online Ghișeul.ro și prin portalul SPV, conform informațiilor publicate de Ministerul Finanțelor (vezi detalii în anunțul de mai jos). În perioada 6 aprilie 2026 – 8 mai 2026, românii pot investi în titlurile de stat TEZAUR, cu maturitãți de 1, 3 și 5 ani și dobânzi anuale de 6,50%, 7,00% și, respectiv 7,50%, anunță Ministerul Finanțelor într-un comunicat, în care adaugă: Veniturile obținute sunt neimpozabile. Titlurile de stat au valoare nominalã de 1 leu și sunt emise în formã dematerializatã. Programul TEZAUR se bucurã de un interes ridicat din partea populației: doar în primul trimestru al anului 2026, subscrierile au depãșit 7,75 miliarde lei (7.750.234.269 lei), o sumã considerabilã care reflectã încrederea românilor în acest instrument de economisire. Când... detalii
Agenția de rating S&P Global Ratings a reconfirmat, în data de 3 aprilie 2026, ratingul aferent datoriei guvernamentale a României la nivelul BBB-/A-3 pentru datoria pe termen lung și scurt, menținând totodatã perspectiva negativã, anumță Ministerul Finanțelor într-un comunicat, în care adaugă: Decizia reconfirmã încadrarea României în categoria recomandatã investițiilor și reflectã, potrivit agenției, continuarea eforturilor autoritãților de consolidare fiscalã, în contextul unor provocãri economice interne și externe. „Reconfirmarea ratingului suveran al României evidențiazã încrederea agențiilor internaționale în capacitatea autoritãților de a continua consolidarea fiscalã și de a menține stabilitatea macroeconomicã. Prioritatea noastrã rãmâne reducerea sustenabilã a deficitului bugetar, continuarea reformelor structurale și valorificarea investițiilor finanțate din fonduri europene, pentru a consolida încrederea investitorilor și a susține creșterea economicã pe termen mediu", a declarat Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor. Conform evaluãrii agenției, deficitul bugetar este estimat... detalii
Fondurile europene și PNRR, prioritatea bugetului public
Atragerea fondurilor europene este prioritatea zero pentru Ministerul Finanțelor
Autostrada Sibiu - Pitești va fi gata în anul 2028
Unde și când se pot cumpăra titlurile de stat Tezaur
Prețurile industriale, creștere semnificativă în ianuarie, prin scumpirea energiei
România, pe contrasens cu țările din Europa Centrală la inflație
Datoria publică, 60,2% din PIB în noiembrie 2025. Implicații
Carrefour, preluată de Pavăl Holding, Dedeman
Comerțul cu amănuntul, rămas marginal pe plus în 2025
Service-uri auto și firme de asigurări, amendate de Consiliul Concurenței pentru înțelegeri privind prețurile